Pe urmele Părintelui Arsenie Boca: Anii de după Prislop - în evocarea cercetătorului Florin Duţu

Icoana_PABptNCUn călugăr "recalcitrant"

- Absolvent al Facultăţii de Teologie din Bu­cu­reşti, sunteţi, deja, la o vâr­stă extrem de tânără, autorul a numeroase cărţi dedicate unor mari personalităţi ale vieţii ortodoxe din România, între care, Părintele Arsenie Boca se află la loc de frunte. Cum se explică interesul dvs. aşa de fier­binte pentru cel numit, cu atâta drag, "Sfântul Ardealului"?
- Vă mărturisesc că am auzit despre Părintele Arsenie în pri­măvara anului 2005. Atunci nu i-am dat deloc importanţă, dar după aceea, numele Pă­rintelui îmi tot revenea în gând. Şi în 2006, însoţindu-mi un prieten prin Ţara Haţegului, am ajuns prima oară la Prislop, am stat o noapte acolo şi la plecare mi-am luat Cărarea Împărăţiei. Răs­foind-o în tren, am fost uimit de preocupările interdisci­plinare ale Părintelui Arsenie, de dialo­gul pe care l-a realizat între teologie, ştiinţă şi cultură. Era opera unui om care trăise experienţa lui Dum­nezeu, dar care avea şi o cultură vastă. Astfel, am găsit multe răspun­suri la întrebările mele exis­tenţiale. Prin opera sa, Pă­rintele ne ajută să ne cunoaştem pe noi şi pe Dum­ne­zeu. Să tindem către libertatea cea ade­vă­rată. El este un model, un sfânt pen­tru noi. Am cău­tat să aflu mai multe despre viaţa sa, dar nu am găsit nimic mulţumitor, adică o carte documentată despre ce şi cum a trăit el, de la naştere şi până la plecarea în viaţa de dincolo de mormânt. Scurt timp după asta, m-am înscris la Facul­tatea de Teologie Ortodoxă din Bucu­reşti. Voiam, astfel, să acumulez cu­noş­tinţe pentru a înţe­lege mai bine ortodoxia şi opera Părintelui şi să îi scriu o biografie ştiinţifică, neroman­ţată. Şi, sub coordonarea eruditului Părinte Profesor Daniel Benga, mi-am întocmit teza de licenţă bazată pe do­cumente, cele mai multe inedite, des­pre viaţa Părintelui Arsenie.

Icoana necunoscută a Părintelui Arsenie, dăruită lui Nichifor Crainic

Ortodoxia credinţei şi a vieţii, criteriu fundamental pentru canonizare

10562933_711702228864943_2980311476540992309_n„Ceea ce ești vorbește mai tare decât ceea ce spui”, mărturisea cândva Părintele Arsenie Boca. Aceste cuvinte s‑au verificat cu vârf și îndesat în ceea ce‑l privește pe autorul lor. Fiindcă, între oamenii timpului său, Părintele Arsenie a strălucit prin trăirea în Hristos și darurile primite de la El. Puterea de pă­trundere duhovni­ceas­că dovedită celor care l‑au cunoscut personal, dar și prigonirea și marginali­zarea la care a fost supus din partea autorităților comuniste, toate au făcut ca duhovnicul de la Mănăstirea Sâmbăta să rămână în evlavia poporului ca om cu viață sfântă. Interviul acordat de părintele conf. dr. Irimie Marga, profesor de drept canonic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, ne pune în temă cu demersurile actuale făcute în vederea unei posibile canonizări a Părintelui Arsenie Boca.

Părinte profesor, la sfârşitul anului trecut s‑a hotărât înfiinţarea unei Comisii mitropolitane speciale, care să cerceteze viaţa şi activitatea Părintelui Arsenie Boca, în vederea unei posibile canonizări. Ca profesor de drept canonic, ce ne puteţi spune despre acest lucru?

Comisia BOR pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca şi-a început activitatea.

episcopia_deveiLa sediul Episcopiei Devei şi Hunedoarei s-a desfăşurat sâmbătă, 16 aprilie 2016, prima ședință de lucru a comisiei teologice mitropolitane speciale care cercetează viața și activitatea Părintelui Arsenie Boca, după cum se precizează într-un comunicat remis de Biroul de presă al Episcopiei Devei si Hunedoarei. Anomismia informează:

Se lucreaza in sfarsit, conform procedurii oficiale a BOR, la dosarul de canonizare a Parintelui Arsenie Boca: prima sedinta, Deva, 16 aprilie 2016

La nivelul Mitropoliei Ardealului a fost semnalata public intrunirea ce insoteste prima etapa din cadrul derularii procedurii standard in vederea posibilei canonizari a Parintelui Arsenie Boca. Scurtul comunicat oficial publicat ieri de Episcopia Devei si Hunedoarei (de care apartine Manastirea Prislop) suna astfel: “Sâmbătă, 16 aprilie 2016, la sediul Episcopiei Devei și Hunedoarei, s-a desfășurat prima ședință de lucru a comisiei teologice mitropolitane speciale care cercetează viața și activitatea părintelui Arsenie Boca“.

Rolul spiritual al Părintelui Arsenie Boca 
în rezistenţa ortodoxă anticomunistă din România

Ortodoxia românească a avut parte întotdeauna de izvoare nesecate de înţelepciune şi de comori duhovniceşti care, cu siguranţă, vor fi înţelese în timp, ca urmare a vocilor profetice pe care le-au avut. Asemenea comori au făcut ca ţara noastră să cunoască o istorie totuşi binecuvântată, chiar dacă zbuciumată şi nedreaptă, o istorie care a evidenţiat o latură românească profund înclinată înspre interiorizare şi spiritualitate. Nu în ultimul rând, vocaţia istorică a românilor pentru suferinţă a făcut în aşa fel încât ca aici, pe teritoriul României, să se nască sfinţi, martiri şi eroi.

Unul din sfinţii şi eroii ale cărui binecuvântări au dat o aură mistică deosebită ţării noastre a fost Părintele Arsenie Boca, parcă mai actual ca oricând în zilele noastre, inclusiv datorită harului înaintea vederii de care s-a bucurat. Părintele Arsenie Boca şi-a exercitat puterea spirituală mai ales la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, acolo unde a luat naştere o adevărată mişcare de trezire spirituală, poate cea mai importantă din istoria duhovnicească recentă a României. De altfel, firea sa retrasă, reţinută, interiorizată şi puţin comunicativă, avea cu suport un caracter moral inflexibil, vulcanic, dinamic, fapt dovedit în momentul în care a început lucrarea de trezire religioasă realizată la Mănăstirea Brâncoveanu. Acest capitol memorabil şi impresionant al vieţii Părintelui Arsenie Boca, adică perioada în care a fost călugăr la Sâmbăta de Sus, constituie o pagină deosebit de importantă pentru însăşi cercetarea istorică a perioadei comuniste din România. Constituie în acelaşi timp şi un puternic exerciţiu de istoriografie orală în vederea unei corecte înţelegeri a rezistenţei creştine anticomuniste din România, inclusiv din Munţii Făgăraş.

Întrebarea care se impune, dată fiind introducerea de mai sus, ar fi următoarea: care a fost rolul spiritual al Părintelui Arsenie Boca în mişcarea anticomunistă din România? În fond, nu ar trebui să uităm că însuşi Părintele Arsenie Boca a fost un duşman declarat al represiunii comuniste prin respingerea înfierării care caracteriza un asemenea regim, şi mai ales, prin suferinţele şi torturile la care a fost expus de acest experiment politic. La fel de important ar fi şi rolul său de sfătuitor al multor din luptătorii rezistenţei anticomuniste din munţi, constituind la un moment dat chiar un fel de refugiu pentru aceştia din urmă.

poarta-alba-238741l

Dorim să vă recomandăm un film document „Poarta albă” ce rulează din 17 octombrie în cinematografe. „Poarta albă” este un film inspirat din fapte reale şi porneşte de la descoperirea din anul 2007, făcută de un student la teologie, care observă pe fresca bisericii Sfântul Elefterie din Bucureşti că Pruncul Iisus, ţinut în braţe de Maica Domnului, este îmbrăcat în zeghe de puşcăriaş. Ştirea ar fi trecut neobservată dacă nu s-ar fi aflat că fresca fusese pictată în urmă cu 50 de ani chiar de părintele Arsenie Boca, fost deţinut la Poarta Albă.

„Poarta Albă” este un film dramatic ce îşi propune să fie un testimonial al unor vremuri dure, nu foarte îndepărtate, urmărind viaţa a doi studenți care, odată ajunşi în lagărul morţii ca deţinuţi politici, îşi dau seama că munca forţată la Canal nu are scopul construirii unei căi de transport între Dunăre şi Marea Neagră, ci crearea unui loc al suferinţei organizate, unde cei indezirabili regimului comunist trebuie exterminaţi. Suspansul este permanent, moartea îi pândeşte în orice moment. Întâlnirea cu Părintele Arsenie Boca îi ajută, însă, să descopere speranţa într-o lume ce părea a fi fără speranţă.

Filmul este o poveste despre prietenie şi solidaritate, într-un univers întunecat şi nedrept; o poveste despre speranţă.

Nicolae Mărgineanu este cunoscut pentru regizarea a numeroase filme artistice, printre care „Binecuvântată fii, închisoare”, „Pădureanca”, „Ştefan Luchian”, „Schimb valutar” etc. Tot el semnează filmele documentare „Amfiteatre şi închisori”, „Urmărit de securitate”, „Părintele Arsenie Boca, omul lui Dumnezeu”. De-a lungul carierei sale, a primit mai multe premii, atât în cadrul festivalurilor naţionale, cât şi a celor internaţionale, printre care Montreal, Amiens, Karlovy Vary sau Moscova.


Programul de difuzare în cinematografele bucureştene:
Grand Cinema & More (Băneasa Shopping Center)

  • Vineri, 24 Octombrie - 13:25, 16:50
  • Sambata, 25 Octombrie - 10:30
  • Duminica, 26 Octombrie - 13:15
  • Luni, 27 Octombrie - 13:25, 16:50
  • Marti, 28 Octombrie - 13:25
  • Miercuri, 29 Octombrie - 10:30
  • Joi, 30 Octombrie - 13:10
Filmul se gaseste in magazinul fundatiei noastre, la pretul de 15 lei,  aici.

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Newsletter