ȘTIRILE NOASTRE

PantocratorCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din  „VIETI NARUITE SI SFINTI”
„Limitele omului sunt limitele sfinteniei sale.
Iar Sfant e numai Dumnezeu. Focul si lumina nu sunt in natura fierului, dar uneori sunt nedespartit unite. De altfel

...
INFORMAȚII DE ULTIMĂ ORĂ

coperta 14 sf simeonCel ce voieşte să fie creştin trebuie mai întâi să fie poet, spunea Cuviosul Porfirie Kavsokalivitul, iar Stareţul Sofronie de la Essex făcea obştei sale urarea: „O, cum aş dori ca voi toţi să fiţi poeţi!” (şi Părintele Sofronie avea întotdeauna în minte şi sensul grecesc, etimologic, al cuvântului „poet” – ποιητής, adică „făcător, creator”). Din acest gând s-a născut şi noua traducere românească a vestitelor „Imne” ale Sfântului Simeon Noul Theolog. Astfel, tălmăcitorul de acum nu şi-a propus să înlocuiască ediţiile savante care au premers-o, îmbogăţite de erudiţii lor autori cu comentarii şi exegeze, ci – mai presus de toate! –, într-o traducere acrivoasă în stihuri cu rimă, să redea acel duh poetic însuflat, „făcător întru veşnicie”, din cântările-iubiri ale marelui Cuvântător-de-Dumnezeu.

Căci, în cuvintele aceluiaşi Stareţ Sofronie, „aşa şi eu acum, încerc să vă propun, ca frate al vostru, să folosiţi acest mijloc spre a face ca viaţa voastră să fie roditoare: De la lucruri mărunte, strămutaţi-vă la nemărginire!”.
Traducerea de faţă nu-şi propune să ofere cititorului o ediţie savantă, erudită a celebrelor Imne simeoniene, ci mai ales să pună în valoare frumuseţea lor poetică printr-o traducere în versuri cu rimă care, după opinia noastră, redau mult mai „exact” inefabilul trăirilor duhovniceşti ale marelui Părinte bizantin ce a trăit între anii 949-1022. De altfel, ediţii cu studii critice substanţiale şi comentarii theologice există deja în limba română şi sânt cu siguranţă cunos­cute cititorilor interesaţi.
Am văzut pentru prima dată cele trei volume ale ediţiei critice a Imnelor, din colecţia Sources Chrétiennes, în urmă cu mulţi ani, în biblioteca Părintelui Theofil Părăian de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, şi l-am rugat pe Părintele să mi le împrumute, ceea ce bunul Părinte, de sfântă pomenire, a şi făcut cu multă bună­voinţă, deschi­zându-mi astfel o lume pe care nici nu o bănuiam. De altfel, Pă­rin­tele Theofil însuşi, precum bine ştiu cei ce l-au ascultat în nume­roasele cuvân­tări duhovniceşti ţinute pe întreg cuprinsul ţării, recita adesea, cu mare plăcere, Imnul al 6-lea al Sfântului Simeon, în traducerea poetei Zorica Laţcu (călugărită mai apoi cu numele de Theodosia). Frumoasa traducere a Zoricăi Laţcu, în versuri cu ritm şi rimă ce au un mare impact asupra sufletului şi minţii, m’a făcut să regret că poeta nu a tradus şi restul Imnelor în acelaşi fel (deşi în originalul grecesc ele, desigur, nu au rimă, poezia grecească clasică fiind întemeiată pe ritmul rezultat din alternanţa silabelor lungi şi scurte).
Dificultatea textelor poetice simeoniene a fost încă de la început subliniată de ucenicul şi biograful său, Nikita Stithatul. Fiind însă vorba de poezie, redarea Imnelor într’o formă fixă, cu ritm şi rimă, ni s’a părut a fi mult mai firească pentru cel ce le citeşte într’o limbă modernă, ele devenind astfel şi mult mai accesibile citi­to­rului. Iată doar câteva dintre motivele ce ne-au determinat a porni la această dificilă şi, poate, riscantă tălmăcire.
Imnele (sau Cuvintele, cum sânt ele intitulate în textul grecesc) cuprind numeroase aluzii la anumite episoade din viaţa Sfântului Simeon: întâlnirea cu duhovnicul său, Sfântul Simeon Evlaviosul, conflictul cu monahii de la mănăstirea Sfântul Mamant, al căror igumen era, polemica cu Ştefan al Nicomidiei şi altele. Dar pe primul plan sânt experienţele sale mistice cu totul neobişnuite şi care, chiar pentru contemporanii lui, erau pricină de uimire şi de sminteală. Adeseori Sfântul îşi arată neputinţa de a pune în cuvinte ceea ce trăia, numindu-şi trăirile „negrăite”, „de nespus”, „de nepovestit”. De-aceea, poezia se dovedeşte a fi cea mai po­trivită formă de expresie, Imnele rămânând până astăzi „partea cea mai fascinantă şi originală a întregii opere a Sfântului Simeon”.
Pentru doritorii de mai multe informaţii am anexat la sfârşitul volumului un studiu mai vechi al arhie­piscopului rus Vasili Kri­voşein, care lămureşte cu multă erudiţie limbajul theologic al Sfântului Simeon, cu referire specială la Imnele acestuia (din care citează abundent). Şi nu am găsit un mai bun îndemn pentru cel ce purcede la lectura acestor minunate Cântări dumnezeieşti ale Sfântului Simeon, decât tot un citat din Vlădica Vasili Krivoşein:

„Exigenţele duhovniceşti ale lui Simeon, de o fidelitate absolută faţă de idealul evanghelic, întâmpină şi în zilele noastre acelaşi răspuns ca la contemporanii săi: «Este cu neputinţă!» Şi lupta spirituală pro şi contra lui Simeon continuă, deşi se pare că nimeni nu se mai îndoieşte de măreţia sau sinceritatea sa. Trebuie totuşi să avem în vedere că exigenţele lui Simeon privind atingerea înaltelor trepte mistice şi, în primul rând, vederea Luminii, sânt mai puţin absolute decât ni se par la prima vedere. Există, în general, la Sime­on, destul de mult bun simţ, chiar moderaţie, după cum se poate vedea în atitudinea sa prudentă şi măsurată faţă de extaz. În plus, simţământul de a nu fi ajuns încă la ţelul vieţii creştine, la vederea lui Hristos în Lumină, putea fi şi el mântuitor în ochii lui Simeon, căci pocăinţa şi lacrimile pe care ea le izvorăşte duc repede la «beţia duhovnicească». Iubirea dumnezeiască este aceea care copleşeşte cu întreaga ei desăvârşire, şi roada Sfântului Duh este cea care îndum­nezeieşte”.

Monahul Maxim,
Praznicul Înălţării Domnului,
17 Mai 2018

EVENIMENTE / INVITAȚII

mihai eminescu
Academia Română sărbătorește Ziua Culturii Naționale, vineri, 15 ianuarie 2021, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“.
Despre importanța acestei sărbători culturale și despre rolul ei simbolic în păstrarea și cultivarea identității naționale vor vorbi academician Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, academician Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române și inițiator al Zilei Culturii Naționale, și academician Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei

...

mihai eminescu
Academia Română sărbătorește Ziua Culturii Naționale, vineri, 15 ianuarie 2021, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“.
Despre importanța acestei sărbători culturale și despre rolul ei simbolic în păstrarea și cultivarea identității naționale vor vorbi academician Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, academician Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române și inițiator al Zilei Culturii Naționale, și academician Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audio-Vizual.

0
0
0
s2sdefault

coperta 14 sf simeonCel ce voieşte să fie creştin trebuie mai întâi să fie poet, spunea Cuviosul Porfirie Kavsokalivitul, iar Stareţul Sofronie de la Essex făcea obştei sale urarea: „O, cum aş dori ca voi toţi să fiţi poeţi!” (şi Părintele Sofronie avea întotdeauna în minte şi sensul grecesc, etimologic, al cuvântului „poet” – ποιητής, adică „făcător, creator”). Din acest gând s-a născut şi noua traducere românească a vestitelor „Imne” ale Sfântului Simeon Noul Theolog. Astfel, tălmăcitorul de acum nu şi-a propus să înlocuiască ediţiile savante care au premers-o, îmbogăţite de erudiţii lor autori cu comentarii şi exegeze, ci – mai presus de toate! –, într-o traducere acrivoasă în stihuri cu rimă, să redea acel duh poetic însuflat, „făcător întru veşnicie”, din cântările-iubiri ale marelui Cuvântător-de-Dumnezeu.

0
0
0
s2sdefault

anunt priveghere sf. ioan gura de aur 1
Vineri, 13 noiembrie 2020, de la ora 18:00, la slujba de Priveghere în cinstea Sfântului Ioan Gură de Aur, ne vom ruga pentru o lume educată, milostivă și căutătoare a Luminii din Sfintele Scripturi. 

0
0
0
s2sdefault

120889919 1705350752965433 4394968804350819352 o
1 noiembrie 2020, a-IV-a ediție ARTE pentru CARTE, târg caritabil pentru copii și tineri cu rezultate excepționale la învățătură, dar cu posibilități materiale reduse.

0
0
0
s2sdefault

Afis dumitru 2020 site
În perioada 23 – 25 octombrie 2020 la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” are loc Târgul de Sfântul Dumitru – eveniment de tradiție care reface atmosfera târgurilor din satul de altădată care aveau loc în zilele marcate de sărbătorile Sfinților, cinstiți de biserica și de sat, la date fixe.

0
0
0
s2sdefault

ACtC 3dYj90VwcGfD2gP6gK7FzzKe3B2GF7sfCGMDIRplg4QeNtGCSGO1 7IGVbVFA4LN77s1VKPzqNN8AAyjvcPg aK1zHksXczCIWpMiNYUvEZdbByYzftlCx1Rxxu9oYr1SLmaIoIh2osNeWr9Pa PtMw1550 h872 no
Anul acesta, pe 29 septembrie s-au împlinit 110 ani de la nașterea unuia dintre marii duhovnici români ai secolului trecut și ocrotitorul Fundației noastre: Părintele Arsenie Boca. A devenit o tradiţie frumoasă, ca la sfârşit de septembrie, să mergem în pelerinaj la Mănăstirea Brâncoveanu, astfel că şi în acest an ne-am adunat toţi cei ce îl îndrăgesc pe Părintele Arsenie şi am plecat în Țara Făgărașului.

Teolog, pictor și duhovnic, Părintele Arsenie s-a născut pe data de 29 septembrie 1910, fiind botezat cu numele de Zian. De-a lungul timpului, a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbata de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop.

0
0
0
s2sdefault
Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.