PrislopAdeseori, în spaţiul mediatic sîntem asaltaţi cu informaţii din cele mai inflamante despre ieromonahul Arsenie Boca, cunoscutul duhovnic al Ardealului în perioada comunistă, al cărui mormînt a devenit loc de pelerinaj pentru foarte mulţi credincioşi. Cum ştim şi din alte multe cazuri din istoria Bisericii, în drumul spre locul de închinăciune a apărut acel comerţ motivat de faima de care se bucură duhovnicul ardelean.

Şi poate că imaginea acestui pelerinaj nu ar fi completă dacă poporul care îi cercetează mormîntul nu l-ar considera sfînt, mai ales pentru faptul că instituţii media cu influenţă în populaţia avidă de televiziune au creat o imagine aparte Părintelui Arsenie Boca.

Experienţa recentă a unui interviu acordat unei astfel de televiziuni mi-a demonstrat că imaginea Părintelui creată în acest spaţiu mediatic nu numai că este distorsionată, dar prin ea se induce ideea unei „nedreptăţi“ făcute de Biserică prin amînarea canonizării.

Desigur că instituţiile mass-media nu pot dicta Bisericii cînd şi pe cine să canonizeze. Însă este de datoria Bisericii de a arăta poporului pe care îl îndrumă pe calea mîntuirii realitatea istorică şi duhovnicească, în cazul nostru a Părintelui Arsenie Boca.

Dacă privim în istoria Bisericii, vom constata că nevoia de miracol pentru creştini a fost o constantă, deoarece miracolul este dovada palpabilă a existenţei lui Dumnezeu şi a relaţiei Lui cu sfinţii şi credincioşii. Aşadar, minunile adeseori invocate în rîndul poporului l-au situat inevitabil pe Părintele Arsenie Boca în rîndul sfinţilor. Este evident că, pentru mulți dintre cei care cercetează mormîntul de la Prislop, Arsenie Boca este un sfînt, iar trecerea lui în calendar, adică îndeplinirea procesului de canonizare, este doar o formalitate. Însă, pentru Biserică, o canonizare presupune un demers nu doar anevoios, ci, mai ales, important de documentat şi motivat duhovniceşte.

0
0
0
s2sdefault

Pr. Petru Moga: „Am crescut cu mitul Părintelui Arsenie Boca”
de Claudiu Târziu

Pr.-Moga-10Părintele Petru Moga
Pe strada Nucilor nr. 9, la intrarea în Câmpina, se află un domeniu parohial cum n-am mai văzut: două biserici superbe, una datând de la 1896, restaurată exemplar, şi una mai nouă, târno­sită în anul 2000, de inspiraţie neoromânească, o casă parohială – cea mai veche casă din oraş (1840) – vie şi strălucitoare, deşi ruptă din altă lume, o fostă şură trans­formată în grădiniţă şi o sală multifuncţională, în care se ţin evenimente culturale şi unde sunt găzduite un mic muzeu şi o bibliotecă bine garnisită cu litera­tură religioasă. Totul într-un spaţiu larg, aranjat la ac, unde fiecare piatră îşi are rostul ei. Stăpânul „minu­nii”, Părintele Petru Moga, este ca argintul viu. Auto­ritar, însă mereu cu zâmbetul pe buze, cu vorba directă şi privirea dreaptă, debordează de energie şi de pla­nuri.

Aşa a reuşit să-i facă pe enoriaşii săi să lucreze cot la cot cu sfinţia sa, timp de un sfert de veac, pentru a dovedi că frumosul n-a pierit de pe lume şi că se poate împlini. Spune că a luat modelul de la Părintele Arse­nie Boca, „Sfântul Ardealului”, sub influenţa că­ruia a trăit o viaţă întreagă. Părintele Arsenie l-a for­mat şi i-a fost „duhovnicul prin excelenţă”. Şi tot de la el a desprins Părintele Petru Moga lecţia frumo­su­lui.

0
0
0
s2sdefault

Pe urmele Părintelui Arsenie Boca - Întâlnire în temniţă
(Articol preluat din revista Formula As 5-12 ian 2017, Nicolae Craiut) 

Pe urmele Părintelui Arsenie Boca - Întâlnire în temniţă - Medic şi ziarist braşoven, Nicolae Crăiuţ l-a cunoscut pe Părintele Arsenie în beciurile securităţii, fiind martor al unei vindecări cu adevărat minunate, pe care o relatează, cu credibilitatea specialistului -

La poarta infernului

Înainte de a învăţa de la ruşi metodele sălba­tice de smulgere a declaraţiilor de vinovăţie, Se­cu­­rita­tea comunistă din România se mai purta cu mă­nuşi. Agenţii recrutaţi dintre tinerii îndoctrinaţi în şco­lile de partid şi îmbrăcaţi în timpul servi­ciului în uni­for­me albastre mai rămăseseră cu o oarecare pojghiţă de bună cuviinţă, chiar dacă o afişau ostentativ. Cei doi indivizi care s-au pre­zentat în biroul meu, aflat la sediul "Cărţii Ar­delene" din Braşov, m-au salutat cuviincios şi mi s-au adresat cu ama­bi­li­tate: "Suntem ofiţeri ai Ministerului de Interne şi vă ru­găm să ne însoţiţi până la sediul nostru, pentru o simplă decla­raţie". În stradă mă aştepta o dubiţă albă, cu gea­murile fumurii. Am fost chiar stingherit de rapi­ditatea cu care mi s-a deschis uşa maşinii şi am fost invitat să iau loc. Fe­restrele ve­hi­culu­lui fiind mate, nu vedeam pe unde trec. M-a cu­prins grija doar după ce mi-am dat seama că nu sunt dus la sediul Miliţiei, care se afla în centrul urbei, ci eram trans­­portat mult mai de­parte. O frână bruscă mi-a dat semn c-am ajuns. Mă aflam în faţa unei porţi grele, de fier, blocată de un grup de femei, după aparenţă ţărănci, pur­tând coşuri mari, aco­perite cu ştergare. Una mai în vâr­stă mi-a strigat, fără să ţină seama de pre­­zen­ţa ofiţerilor care mă însoţeau: "Rogu-te frumos, spu­ne-i pă­rin­te­lui Ar­se­nie, de-l vei întâlni, că aştep­tăm la poar­­tă să ne trimită binecuvântarea!".

0
0
0
s2sdefault

Pe urmele Părintelui Arsenie Boca: Anii de după Prislop - în evocarea cercetătorului Florin Duţu

Icoana_PABptNCUn călugăr "recalcitrant"

- Absolvent al Facultăţii de Teologie din Bu­cu­reşti, sunteţi, deja, la o vâr­stă extrem de tânără, autorul a numeroase cărţi dedicate unor mari personalităţi ale vieţii ortodoxe din România, între care, Părintele Arsenie Boca se află la loc de frunte. Cum se explică interesul dvs. aşa de fier­binte pentru cel numit, cu atâta drag, "Sfântul Ardealului"?
- Vă mărturisesc că am auzit despre Părintele Arsenie în pri­măvara anului 2005. Atunci nu i-am dat deloc importanţă, dar după aceea, numele Pă­rintelui îmi tot revenea în gând. Şi în 2006, însoţindu-mi un prieten prin Ţara Haţegului, am ajuns prima oară la Prislop, am stat o noapte acolo şi la plecare mi-am luat Cărarea Împărăţiei. Răs­foind-o în tren, am fost uimit de preocupările interdisci­plinare ale Părintelui Arsenie, de dialo­gul pe care l-a realizat între teologie, ştiinţă şi cultură. Era opera unui om care trăise experienţa lui Dum­nezeu, dar care avea şi o cultură vastă. Astfel, am găsit multe răspun­suri la întrebările mele exis­tenţiale. Prin opera sa, Pă­rintele ne ajută să ne cunoaştem pe noi şi pe Dum­ne­zeu. Să tindem către libertatea cea ade­vă­rată. El este un model, un sfânt pen­tru noi. Am cău­tat să aflu mai multe despre viaţa sa, dar nu am găsit nimic mulţumitor, adică o carte documentată despre ce şi cum a trăit el, de la naştere şi până la plecarea în viaţa de dincolo de mormânt. Scurt timp după asta, m-am înscris la Facul­tatea de Teologie Ortodoxă din Bucu­reşti. Voiam, astfel, să acumulez cu­noş­tinţe pentru a înţe­lege mai bine ortodoxia şi opera Părintelui şi să îi scriu o biografie ştiinţifică, neroman­ţată. Şi, sub coordonarea eruditului Părinte Profesor Daniel Benga, mi-am întocmit teza de licenţă bazată pe do­cumente, cele mai multe inedite, des­pre viaţa Părintelui Arsenie.

Icoana necunoscută a Părintelui Arsenie, dăruită lui Nichifor Crainic

0
0
0
s2sdefault

Ortodoxia credinţei şi a vieţii, criteriu fundamental pentru canonizare

10562933_711702228864943_2980311476540992309_n„Ceea ce ești vorbește mai tare decât ceea ce spui”, mărturisea cândva Părintele Arsenie Boca. Aceste cuvinte s‑au verificat cu vârf și îndesat în ceea ce‑l privește pe autorul lor. Fiindcă, între oamenii timpului său, Părintele Arsenie a strălucit prin trăirea în Hristos și darurile primite de la El. Puterea de pă­trundere duhovni­ceas­că dovedită celor care l‑au cunoscut personal, dar și prigonirea și marginali­zarea la care a fost supus din partea autorităților comuniste, toate au făcut ca duhovnicul de la Mănăstirea Sâmbăta să rămână în evlavia poporului ca om cu viață sfântă. Interviul acordat de părintele conf. dr. Irimie Marga, profesor de drept canonic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, ne pune în temă cu demersurile actuale făcute în vederea unei posibile canonizări a Părintelui Arsenie Boca.

Părinte profesor, la sfârşitul anului trecut s‑a hotărât înfiinţarea unei Comisii mitropolitane speciale, care să cerceteze viaţa şi activitatea Părintelui Arsenie Boca, în vederea unei posibile canonizări. Ca profesor de drept canonic, ce ne puteţi spune despre acest lucru?

0
0
0
s2sdefault

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ

Parteneri

BannerFamOrtodoxa

Banner milo 2