unnamedCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „UN DESTIN INTELES”
„Pribegim multi ani in viata pana sa ne lamurim un rost in lume.
Unii pribegesc toata viata fara rost, nici tinta. Altii il cauta toata viata fara sa-l gaseasca, sau fara sa stie ca l-au gasit.
Inteleg prin destin rosturile pe care le-a ascuns Dumnezeu in viata fiecarui om si pe care omul trebuie sa le desfasoare la randu-i intre oameni. In fiecare ins e sadita o intentie a lui Dumnezeu care, prin om, trebuie sa devina o creatie. Sunt si destine colective. Inca din Vechiul Testament ni se atrage aminte: «Fiti luatori aminte la menirea voastra !» (Agheu 1,5,7).
In crestinism omul e ridicat pana la cinstea de colaborator al lui Dumnezeu; iar aceasta colaborare e destin. Talantii - talentele - sunt inzestrarile acestei colaborari ale lui Dumnezeu cu omul. Lucrand in sensul inzestrarilor, lucrezi in sensul destinului.
Omul e nelinistit cata vreme nu stie ce vrea Dumnezeu cu el, ce vrea Dumnezeu de la el. Viata nu e un scop in sine; e numai mijloc; e numai cadrul unui destin, sau e in cadrul unui destin.
Multi se tem de cuvantul destin, ca nu cumva sa insemneze pre-destin, prin urmare sa se trezeasca intr-o doctrina fara libertatea vointei, deci fara conceptul specific crestin al responsabilitatii ultime.
Cum sa nu raspunzi de ce ti-a dat Dumnezeu ?
Si cum sa nu raspunzi, daca n-ai facut ce ti s-a dat sa faci ?”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 317
(Sursa foto)

icoana pantanassa lutonCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „DESPRE LUPTA POSTULUI CU RELELE”
„Acum sa luati seama ca am sa va invat, ca sa puteti si voi sa prindeti si sa vedeti in voi insiva lucrarea duhului rau. Vorbesc deschis - sa nu se supere nimeni, altii mai subtiri de nas se supara. Noi insa trebuie sa vorbim deschis, caci toti suntem ispititi.
E foarte usor sa-i descoperi lucrarea lui necurata, care se face in noi. De pilda, cu lacomia stomacului, bagati de seama, ca stomacul se umple dar pofta nu se satura. Iata lucrul dracului: pofta peste fire. Vedeti ce usor il poti prinde daca stii?
E cunoscuta lacomia lupilor, si totusi lupii nu mananca mai mult decat li-i foame. Acum daca lor le-a fost foame rau, asta-i altceva. Cainii ascund painea, pe care n-o mai pot manca.
Iata dar, ca fiarele, animalele, nu trec cu poftirea peste fire - numai omul trece, caci numai pe om are diavolul manie, si numai pe om il razboieste si-l cearca.
Iata de ce, sa n-ascultati de pofta niciodata, caci cine a ascultat de pofta a ascultat de diavolul. Asta s-o tineti minte in privinta stomacului. Si asa e si cu patimile. Cand va fi vreme mai multa va voi spune si despre acelea.
Razboiul stomacului insa, e primul razboi pe care l-a pierdut omul, si prima biruinta a diavolului. Si cu el nadajduieste sa castige si pe oameni, si sa-i desfaca de Dumnezeu. Si sa stiti, ca de nu-si vor trage de seama oamenii, diavolul va birui.
Iata de ce strigai s-auda toti: inapoi la post, caci fara post ne merge rau!
Si iata cat de rau:
Cine nu se leapada de carne si grasime repede, va fi-ncoltit de manie si desfranare, celelalte doua laturi ale lacomiei stomacului. Sa vedeti cum:
Mancarea de carne, si mai ales mancata cu impingerea necurata a poftei, ca sa se faca sange, are nevoie de fiere, care este otrava - veninul nostru. Fierea aceasta topeste carnea si grasimea, intocmai cum topeste soda slanina, cand fac femeile sapun. Fierea e o otrava tare.
Daca sporeste mancarea de carne, sporeste si otrava, cu care trebuie topita. Si atata sporeste, cat nu mai incape in besica ficatului si atunci simti dureri la capatul pieptului, caci sta besica sa crape de plina. Fierea cata nu incape, umbla prin sange de sus in jos fara rost, si, otrava cum e, ataca nervii, ii slabeste si de-aici vine nerabdarea, de-aici vine nervozitate, de aici mania. Din fierea care ataca nervii. Aici e cheia: de ce se supara unii asa de usor din nimicuri, din fleacuri; sa moara de suparare ca li-e plin sangele de fier si li se rup telefoanele, ca asa le zic la nervi - si cea mai usoara vorba ii aprinde si-i chinuie grozav; si ei la randul lor chinuie si pe altii.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Scrieri Inedite”, Editura Charisma, Deva, 2019, pp. 102-103
(Sursa foto)

Maica DomnuluiCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „RAZBOIUL NEVAZUT”
„Avem doua constiinte paralele: e fapt important acesta si aproape necunoscut. Subliniem: «constiinta religioasa» si „constiinta eului».
Adesea «constiinta religioasa» apare ca intunecata, pentru ca dusmana sa, «constiinta eului», cu o forta extrema, o tine in nemiscare. Ea continua totusi chiar asa sa dea marturie.
O inversare a situatiei - mantuirea - nu poate avea loc decat sub actiunea constiintei religioase, normative, revelata in Iisus Hristos.
In «constiinta eului» omul se intelege ca centru al lumii si reduce la el toate elementele existentei, de care se stie constient.
In sfera «constiintei religioase», dimpotriva, se descopera in intregime dependent de o Putere care-l depaseste, il patrunde si-l atrage spre Ea (Pfenigsdorf).
Iata la ce adancimi se da razboiul nevazut.
Pe «constiinta eului» se grefeaza trufia, capetenia rautatilor.
Pe «constiinta religioasa» se altoieste smerenia, mama tuturor virtutilor. Si una si alta au expresia lor exterioara, vazuta: una, dragostea ascultarii desavarsite (Filipeni 2,8) si alta indaratnicia si toata razvratirea.
Vapaia acestui razboi n-o stinge decat «smerenia - dulama lui Dumnezeu».
- Si e mai bine a fi smerit decat a sti ce este smerenia.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 167
(Sursa foto)

icoana pomul vietii vita vie 1Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „SEMANATORUL”
„Noi oamenii nu ne dam seama ce lucruri mari ne-asteapta in privinta prelucrarii noastre, prin mijlocirea cerescului Semanator, si a descoperirii valorii noastre eterne! Prea suntem oameni, infasurati la ochi cu materia de pe noi si cu structura noastra pamanteana, care ne cam cheltuie toata vremea de aici si ne scurteaza zarea.
Trebuie sa fim mai decisi pentru afirmarea lui Dumnezeu, de la care avem obarsia, fiindca ceilalti, care afirma numai materialitatea lumii, o afirma mai tare. si ni se cade noua, crestinilor, ca pe aceeasi masura sa-i afirmam totodata si spiritualitatea. [...]
Asa trebuie sa fie: nimeni nu poate crede in Iisus nepedepsit!
Daca Iisus ne-a rascumparat din moarte vesnica cu pretul vietii, noi de asemenea castigam viata Lui lepadand pe-a noastra, daca vremea o va cere.
De aceea sunt ingaduite incercarile fiindca numai ele „coc" samanta pe pamant a „dumnezeilor dupa dar".
Acestia sunt crestinii, in care Iisus aduce rodul insutit.
Si intereseaza rodul - sensul dat vietii si mortii - si nu intereseaza pamantul de pe el.
Sa intelegem aceasta!

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Vii” , Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 142, 143.
(Sursa foto)

pictura Arsenie Boca 01Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „MARELE EXAMEN”
„Lumina dinauntru e aceea care-i descopera adevarata fiinta. Cand aceasta lumina launtrica s-a aprins, atunci intr-o clipa cunosti ca, pentru om, descoperirea lui Dumnezeu intr-insul, este propria lui descoperire. Si inspre acolo se indreapta aspiratia lui: spre descoperirea sufletului sau, adica descoperirea lui Dumnezeu in sufletul sau. Omul se desavarseste si ajunge expresia suprema cand sufletul lui se recunoaste in vesnicie, - ceea ce e propria sa revelatie. Adevarata restriste a omului sta in faptul ca nu izbuteste deplin sa-si aduca ia expresie propria-i fiinta, ca e tulburat de eul sau si-si pierde vremea cu lucruri de nimic.
Iubirea de sine nu trece peste hotarele sale personale: ceea ce e mai pretios intr-insul se intuneca si adevarata Iui fiinta nu iese la iveala. Aceasta aspiratie dupa tiparul desavarsit al fiintei e inradacinata in om mai profund ca foamea si setea si ca patima de bogatie si slava. Si aceasta aspiratie nu e numai in el; ea e in adancul intregii fapturi; e necontenitul impuls al revelatiei, duhul vesnicei descoperiri intr-insul. Descoperirea nemarginitului in marginit (Taina Bunei Vestiri, n.n.) nu se arata in toata plinatatea ei nici in cerul instelat, nici in frumusetea florilor. Numai in sufletul omului. Caci aci Vointa cauta sa se descopere in vointa omului si libertatea isi ia rasplata suprema in jertfa lui libera.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p.66
(Sursa foto)

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ

Parteneri

BannerFamOrtodoxa

Banner milo 2

 

 

Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.