Fundatia Arsenie Boca - VIZITA la FORTUL 13 JILAVA

: Scris de admin; Categoria părinte: Noutăți

INVITAȚIE BISERICA SF. CUV. ANTONIE cel MARE - TITAN In cadrul programului nostru parohial, spiritual - comemorativ din cuprinsul acestui an - 2017, dedicat Patriarhului Justinian si aparatorilor Ortodoxiei in timpul comunismului, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu binecuvantarea Parintelui nostru Paroh si cu aprobarea Conducerii Penitenciarului Jilava, din judetul Ilfov, vom organiza, in cadrul si la nivelul comunitatii noastre parohiale, o vizita la Memorialul - Fortul 13 Jilava, in ziua de sambata - 18.03.2017, orele 12,00, cu scopul de a-i cinsti, si in acest mod, pe toti slujitorii, propovaduitorii si marturisitorii Ortodoxiei din si in timpul comunismului!
Deplasarea la fata locului se va realiza de la biserica noastra, undeva, in jurul orei 11,00, urmand ca acolo sa vizitam locurile de detentie, celularul si locurile de tortura ale intemnitatilor din perioada totalitara si, totodata, am obtinut incuviintarea de a oficia acolo, la capela/bisericuta Penitenciarului, o slujba de pomenire/de parastas pentru toti acesti luptatori si aparatori, vrednici si autentici! Pe toata durata vizitei vom fi insotiti/asistati de ghizi si persoane angajate, calificate, din cadrul institutiei! Potrivit normelor, regulilor si procedurilor interne, suntem obligati ca, pana la data de 14.03.2017, sa inaintam conducerii Penitenciarului Jilava, un tabel nominal cu toti doritorii/vizitatorii sau participantii la aceasta manifestare, care sa cuprinda: numele, prenumele, ocupatia, adresa de domiciliu, seria si numarul Cartii de Identitate (C.I.), tabel ce trebuie sa fie semnat/asumat, datat si stampilat de catre Parintele nostru Paroh Nicolae Gavrila! Prin urmare, toti cei interesati, trebuie sa ne adresam conducerii Oficiului nostru Parohial, iar acolo sa avem asupra noastra Cartea de Identitate (C.I.), de asemenea, noi vom duce acolo cele necesare savarsirii Slujbei de Pomenire a Parastasului! *Dumnezeu sa ne ajute, tuturor, in continuare, in tot lucrul cel bun! Amin!* Cu deosebita consideratie, in numele Comitetului Parohial Organizatoric, Stelian Gombos.
	Scurt istoric al Fortului 13 Jilava Prin penitenciarul Jilava au fost tranzitaţi spre alte închisori şi lagăre de muncă sau au fost depuşi pentru proces şi anchete majoritatea deţinuţilor politici din perioada 1948-1964. Afluxul mare de deţinuţi a transformat penitenciarul într-un centru al lumii concentraţionare, o sursă de ştiri despre lumea liberă şi cea din închisori. Aşezare geografică Penitenciarul Jilava este aşezat în apropierea drumului naţional Bucureşti-Giurgiu, la 10 km sud de Bucureşti şi la 3 km nord-est de comuna Jilava, pe raza administrativă a comunei omonime.
Penitenciarul de la înfiinţare până în 1945 La sugestia regelui Carol I, în jurul Bucureştiului a fost ridicat, între anii 1870 şi 1890, un sistem de apărare împotriva unui eventual atac otoman format din 18 forturi , fiecare dintre ele fiind prevăzut cu o baterie de artilerie. Proiectul a fost elaborat de generalul belgian Henry Alexis Brialmont şi de căpitanul de geniu Ioan Clucer . După terminarea construcţiei, Fortul 13 Jilava a fost folosit ca depozit de muniţii şi garnizoană militară până în anul 1907, când la Jilava au fost aduşi o parte dintre ţăranii arestaţi. Din acel an, Jilava a fost amenajată ca închisoare militară, subordonată Statului-Major al Armatei până la 1 aprilie 1948, când a fost trecută în subordinea Ministerului de Interne, Direcţia Generală a Penitenciarelor . Fortul a fost săpat până la adâncimea de 10 m, iar pământul care a rezultat în urma săpăturilor a fost folosit la ridicarea zidului împrejmuitor, pe acest zid fiind amplasate turnurile de observaţie. Intrarea în fort se făcea printr-o poartă boltită, pe frontispiciul căreia este gravat anul de înfiinţare al închisorii militare şi inscripţia „Fortul 13 Jilava". În 1907, închisoarea avea un pavilion administrativ (180 m patrati), Cancelaria închisorii (30 m patrati), dormitorul trupei (120 m patrati) şi fortul propriu-zis cu 52 de camere. Suprafaţa camerelor era de 15 000 metri patrati. Pe partea stângă a drumului de intrare în fort se afla camera comandantului gărzii, a ofiţerului de serviciu şi cancelaria închisorii, iar pe partea dreaptă se aflau dormitoarele soldaţilor care asigurau paza închisorii . Intrarea în clădire se face printr-o poartă de fier forjat. Administrativ, penitenciarul este împărţit în trei secţii: reduitul, zona centrală şi cea mai umedă a fortului şi alte două secţii plasate în stânga şi în dreapta reduitului. Secţia centrală avea 17 camere cu dimensiunile de 5 m lungime şi 4 m lăţime. În fiecare cameră existau 20 de paturi suprapuse. Celelalte două secţii erau împărţite în 17 camere cu dimensiunile de 5 m lungime şi 4 m lăţime, în fiecare cameră fiind amenajate 27 de paturi suprapuse. Într-un pat dormeau şi câte doi, trei deţinuţi . După 1948, în faţa penitenciarului au fost amenajate patru curţi interioare de plimbare. Cei încarceraţi erau scoşi la plimbare pe camere şi la intervale de timp diferite, pentru a nu se întâlni. Mai multe detalii aici.
Fortul 13 Un alt punct de atracţie pentru turiştii români şi străini îl reprezintă Fortul 13 Jilava, care face parte din centura de fortificaţii a Bucureştiului care a fost construită după planurile unui celebru arhitect militar belgian, generalul Henri Alexis Brialmont, începand cu anul 1884. La vremea ei, reţeaua formată din 18 forturi a costat 111,5 milioane lei aur, adică de trei ori bugetul anual alocat armatei române. Ridicarea centurii de fortificaţii a durat mai bine de două decenii, lucrările fiind deosebit de complexe. Construcţia însăşi a Fortului 13 este grandioasă. Sub acest aspect, arhitecţii au identificat-o ca opera arhitecturală demnă de epoca Renaşterii, chiar daca Fortul a fost ridicat mai aproape de timpurile noastre. Ei au avizat că Fortul poate fi inclus fară nici o reticenţă printre monumentele arhitecturale româneşti. Datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Jilava a fost utilizată ca loc de detenţie politica încă din vremea regelui Carol al II-lea, dar numai ca închisoare de tranzit, condiţiile de trai fiind practic de nesuportat. Regimul comunist a facut din ea o închisoare de executare a pedepsei, numeroşi deţinuţi politici petrecând acolo pana la 5 sau mai mulţi ani, destinaţi unei morţi lente şi sigure. În acelaşi penitenciar al Jilavei aveau loc execuţiile, în locul numit "Valea Piersicilor". Cum ajung Str. Sabarului 1, com. Jilava, jud. Ilfov. Sursa text