maxresdefaultCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „RAZBOIUL NEVAZUT”
„Cand cazi din viata duhovniceasca pe plan biologic, fiecare patima are primejdia ei, pana si lenea. Aceasta face sufletul molatec si uituc, incapabil de nevointe, incapabil de ascultare si multumit de sine. Sufletele lenese nu se izbavesc de patimi si nici de pamant nu se desprind. Lenea e climatul sufletesc in care se dezvolta patimile, nevoitorii indarapteaza, sufletul se imputineaza. Alte patimi cresc care deviaza si slabesc mintea. Dovezile neputintei nu indruma pe lenes spre smerenie, ci spre sentimentul inferioritatii, iar cand i se indreapta scaderile, in loc s-o ia catre indreptare, o ia catre mania persecutiei. Nevointa altora trezeste invidia, care taie legatura sufleteasca cu aproapele si cu orice sfat. In sensibilitate se nasc complexe si conflicte, iar in minte obsesii. Calea bolilor reale sau fictive e deschisa. Nevrozele rod temeliile linistii, pomenirea lui Dumnezeu scade, sufletul se destrama.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Practica Vietii Monahale”, Editura Charisma, Deva, 2019, p.63.

vindecarea slabanogului din capernaumCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „IISUS SI SLABANOGUL”
„Iisus a tamaduit un slabanog. Nu-i nici o mirare - Dumnezeu fiind. Ce-a facut ? - L-a iertat de pacate; de greselile savarsite impotriva vietii, impotriva firii sale, si i-a dat porunca sa fie iarasi om, rudenia lui Dumnezeu.
- De altfel pentru aceasta refacere a omului a si venit Iisus intre oameni. El ne-a spus, cu toate prilejurile, ca pacatele, greselile impotriva vietii, acestea sunt cauza pentru care omul a ajuns un mutilat al vietii acesteia.
Refacerea omului este refacerea acestei inrudiri pierdute.
E de neinteles cum nu simte omul cu sufletul ca a iesit din omenie, ci abia simte cu trupul, ca s-a departat de Dumnezeu si a ajuns o gramada de doage.
E de neinteles ca durerea trupului il face sa ceara ajutorul lui Dumnezeu, pe cand de durerea sufletului, de strambarea sau amortirea lui, nici ca se misca.
E de neinteles cum oamenii alearga dupa sanatatea trupului, dar dupa iertarea pacatelor asa de putini. Aceasta din urma face inteleasa pe cea dintai.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 105
(Sursa Foto)

1355 bogatul caruia i a rodit tarina 0Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „TANARUL BOGAT”
„Trista bogatie. Pe urma intristarii tanarului, Iisus arata marea piedica a lipirii inimii de bogatie, cu care nu se poate intra in imparatie. Ucenicii auzind intreaba inspaimantati: «Atunci cine poate sa se mantuiasca?» - ca fiecare are cate ceva pe langa inima lui. Dar Iisus le raspunde: «Ceea ce este cu neputinta la oameni, este cu putinta la Dumnezeu». Si Dumnezeu are multe posibilitati de a dezlega inima bogatilor de bogatie. Vinovatia bogatiei e ca tine inima omului legata aici, si deformeaza omul incat nu mai iubeste pe oameni, ci se inarmeaza impotriva lor. Pentru «cinstitul» bogat, ceilalti oameni sunt «hoti». Bogatia mareste inegalitatea dintre oameni, care naste ura.
Atitudinea sufletului fata de bogatie trebuie sa fie ca a unui administrator al bunurilor altuia. Noi suntem iconomi. Cata vreme iconomisim averile dupa legea iubirii de oameni, Stapanul averii ne-o mentine; dar daca uzurpam dreptul lui Dumnezeu, o pierdem si ne pierdem. Trebuie sa fim cu avutia ca si cum n-am avea-o. «Cei ce se folosesc de lumea aceasta sa fie ca si cum nu s-ar folosi de ea» (I Corinteni 7,31). Lumea intreaga, condusa dupa legi impotriva lui Dumnezeu, tot la Dumnezeu ajunge, dar la Dumnezeu ca «sfarsit» al lumii.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 284-285.
(Sursa Foto)

269837574 2927287307601890 2421096353755851073 nCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „O DESCOPERIRE IN VIS”
Iisus Fiul lui Dumnezeu era nascut mai inainte de veci, fara mama din Tatal; iar acum se nastea in veac, fara tata din mama. Legea nu prevedea aceasta unica nastere, decat ca tot primul nascut e inchinat Domnului, intrucat unul din primii nascuti poate sa fie Mesia.
Legea nu-i prevedea nasterea mai presus de fire.
Deci ca sa nu se intample neoranduieli, neoranduielile erau pedepsite cu moartea. Orice fata necasatorita care nastea un prunc, era ucisa cu pietre inaintea tatalui ei.
Daca sfanta Fecioara n-ar fi fost logodita cu batranul Iosif, la fel ar fi patit.
Dar Iosif, logodnicul Mariei, nu stia de Buna-Vestire.
Deci cand s-a intors Maria de la Elisabeta, sotia lui Zaharia, mama lui Ioan Botezatorul, trecusera «ca la trei luni» si sarcina se observa. Batranul Iosif, stiindu-se neprihanit, era intr-o mare cumpana: sa o mai ia de sotie sau sa o paraseasca, sa fie ucisa cu pietre. Deci se gandea sa desfaca logodna si pe Maria sa o lase in voia sortii.
Chiar daca Fecioara Maria l-ar fi lamurit, si poate ca tot nelamurit ramanea. De aceea a intervenit Providenta.
Ingerul Domnului i s-a aratat lui Iosif in vis, zicandu-i: «Nu te teme a lua pe Maria» sub scutul tau si a face sa fie socotita de lume «nevasta ta», pentru ca sarcina ei nu e de la vreun barbat, ci «de la Duhul Sfant este». Sarcina aceasta nu-ti este spre rusine, ci spre cinste. Tu ai menirea sa o acoperi de asprimea Legii, scapand-o de la moarte.
Tu ai menirea sa scapi Pruncul ce se va naste, de asprimea tiranului Irod, care va umbla sa-L omoare. Tu ai menirea sa fii ocrotitorul Aceluia caruia ii vei pune numele Iisus, care se talcuieste Mantuitor, fiindca El va mantui pe popor de pacatele sale.
Nasterea Pruncului din Fecioara e implinirea proorociei facuta de Isaia: «Iata Fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vei pune numele lui Emanuel, nume care se talcuieste si corespunde misiunii Lui in lume, adica: «Dumnezeu cu noi» (Isaia 7,14).
Adica Dumnezeu ia chip de om adevarat, ca sa poata vorbi si suferi la rand cu oamenii, sa petreaca intre oameni, ca om, desi El e si Dumnezeu adevarat.
Iata un vis revelatoriu, care a linistit pe Iosif si i-a dat curajul tuturor ostenelilor viitoare, pe care avea sa le faca, si pentru care Biserica l-a cinstit printre sfinti.
- Una din cele mai fericite treziri din somnul indoielilor.
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 282-283
(FotoIcoana Nasterea Domnului)

646x404Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „CANANEANCA”
Cu alte cuvinte Iisus ii punea in fata pacatul ei, peste care o imbia sa treaca.
Si iata femeia aceasta a iesit din ingustimea sa si nu s-a smintit ca-i asemanata cu cainii.
Atunci cand ochiul ei a vazut mai mult, cand s-a mutat din ingustimea durerii sale in bunatatea fara margini a lui Dumnezeu: s-a izbavit in clipa aceea.
Asa a condus Dumnezeu minunea aceasta, ca a tamaduit mama si prin tamaduirea ei s-a insanatosit si fiica ei de acasa.
Si s-a mirat Iisus zicandu-i: «O femeie, mare este credinta ta, fie tie precum voiesti !» - si adauga Evanghelia: «si s-a tamaduit fiica ei in ceasul acela».
Cu un cuvant au iesit toti din cercurile lor inguste, la orizontul cel mai larg, care este linistea dumnezeiasca si care tamaduieste orice boala si linisteste orice vifor din suflet.
Dumnezeu s-a biruit de rugaciunea omului - si inca a unei femei neputincioase - si i-a adus firea in linistea Sa, mai presus de sminteala si durere.
Sa ne fie Iisus si noua, asemenea !
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 26-27
Foto: Femeia Cananeeanca

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ