Grairea de rau si viata duhovniceasca
- Categoria părinte: Biserica Ortodoxă
Cum ne primejduieşte grăirea de rău viața duhovnicească
Dacă vom privi, cu sinceritate, înlăuntrul și în afara noastră ar trebui să recunoaștem că tentația de a surprinde, plini de curiozitate, carențele spirituale ale aproapelui, bârfa, impulsul de a exacerba malițios micile lui căderi au devenit ingrediente aproape indispensabile ale vieții. Ele ne par a fi consubstanțiale.
Cu atât mai mult cu cât această tendință general-umană în vremurile noastre este speculată mediatic și financiar în asemenea grad, încât orice sferă a vieții sociale a devenit subiect de cancan.
Din punct de vedere psihologic, se poate spune că raportarea extrem de critică la cel de lângă noi, însoțită de defăimarea și osândirea lui, reprezintă expresia personalităților narcisiste, centrate asupra egoului. În acest mod, ele își întrețin nealterate imaginea și stima de sine.
Studierea cărților în care sunt consemnate viețuirea, lucrările și cuvintele părinților îndumnezeiți din vechime ne poate ajuta să înțelegem cât de insidioasă și de nocivă este patima vorbirii de rău și în ce fel ne periclitează însuși sensul vieții noastre - comuniunea cu Dumnezeu.
Milostenia spirituala - Sa ne rugam pentru toata lumea
- Categoria părinte: Biserica Ortodoxă
IPS Athanasie de Limassol: Să ne rugăm pentru nevoile fraților noștri, iar această milostenie spirituală se va întoarce în sufletul nostru ca răsplată dumnezeiască
Foto: ÎPS Athanasie de Limassol - Biserica Ortodoxă a Ciprului (Sursa foto)
Să-L iubim pe Hristos, să ne punem nădejdea noastră în El, și să învățam să ne rugăm pentru alții, pentru toată lumea, pentru cei morți, pentru toți oamenii, rude sau străini, care se confruntă cu dificultăți, suferințe. Să ne rugăm pentru nevoile fraților noștri, și această milostenie spirituală se va întoarce în sufletul nostru ca răsplată dumnezeiască. (s.n.)
Nimeni nu-și poate imagina că este posibil să-și trăiască viața fără să trebuiască să treacă prin dificultăți. Oricine suntem, sfinți sau păcătoși, mergem la judecată. Cum este firea vieții noastre, așa este și viața noastră. Si necazurile fac parte din ea. Dumnezeu, desigur, nu este vinovat pentru ele; El nu ne trimite necazuri pentru a ne ispiti, așa cum mulți oameni își imaginează în "simplitatea" lor: "Dumnezeu ne-a trimis nenorociri și necazuri să ne ispitească!" - ca și cum Dumnezeu nu ar ști dacă credința noastră este puternică sau slabă și El ar vrea să ne pună puțin pe foc, pentru a înțelege cine suntem cu adevărat. Dumnezeu nu ne ispitește în acest sens. Și când spunem: "sunt în mijlocul ispitei", înseamnă că "mă îmbunătățesc". Ispita mă face mai bun; "încercat în ispită" înseamnă "experimentat". Firea vieții noastre este așa, pentru că boala, necazul, suferința și moartea au intrat în om după căderea sa în păcat. Moartea în sine este un lucru înspăimântător pentru om, nu ne place, pentru că nu face parte din firea noastră.
Citește mai mult: Milostenia spirituala - Sa ne rugam pentru toata lumea
Convorbire duhovniceasca cu Parintele Agapie Corbu
- Categoria părinte: Biserica Ortodoxă
Despre Postul Ortodox şi Poruncile Divine – cu foloasele, cu roadele şi cu binecuvântările lor
În teologia ortodoxă contemporană, problema postului se află printre preocupările principale. Având în vedere stadiul actual al discuţiilor privitoare la aceasta temă, în cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte ale acestei probleme, insistând mai ales asupra fundamentelor scripturistice şi asupra unor tratări ale Sfinţilor Părinţi din Biserica primară.
De asemenea, postul este si un mijloc de desăvârşire morală, dar şi o cale de ajutorare a aproapelui din prisosul adunat prin renunţarea benevolă la consumarea îndreptăţită a bunurilor.
Fiindcă despre felurile postului sau despre posturile de o zi ori de durată s-a scris detaliat şi limpede în multe rânduri şi in multe locuri, iar părerile teologilor români cu privire la readaptarea dispoziţiilor care reglementează postul au fost prezentate pe larg, vom înfăţişa postul din punctul de vedere al Sfântului Casian Romanul şi al Sfântului Vasile cel Mare, primul înfăţişând postul într-o viziune cu totul nouă şi cu totul străină multor creştini în zilele noastre, iar cel de-al doilea fiind unul din cei mai mari Sfinţi Părinţi care a putut să-i dea Răsăritul.
Majoritatea creştinilor în zilele noastre ştiu tradiţionala definiţie a postului, înţelegând prin post o simplă abţinere de la anumite mâncăruri şi băuturi, neştiind controversele acestei teme ce s-au purtat între Răsărit şi Apus mai ales în epoca creştinismului primar, neştiind că Sfinţii Părinţi au dezvoltat pe această temă care la prima vedere pare simplă o adevărată Învăţătura de Credinţă pe care Biserica Ortodoxă a păstrat-o neschimbată până în zilele noastre.
Citește mai mult: Convorbire duhovniceasca cu Parintele Agapie Corbu
Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul - Rugaciunea Pocaintei
- Categoria părinte: Biserica Ortodoxă
Câteva indicii şi referinţe cu privire la Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul
Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.
Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.
Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor.
Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosul!
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul!
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mântuieşte-mă!
Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă!
Foto: Sfântul Cuvios Efrem Sirul ( sursa foto )
Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul (306 - 373) marchează slujbele Postului Mare. Cea mai cunoscută creație a acestui mare monah și scriitor, dar și una dintre cele mai importante rugăciuni ale Postului Mare se citește în cadrul slujbelor începând cu miercurea din săptămâna lăsatului sec de brânză şi până la Denia din Sfânta şi Marea Vineri.
În scurta rugăciune a Sfântului Efrem Sirul pot fi distinse totuși trei părți. Articulându-şi cererile în perechi de termeni opuşi, ea sugerează un scop unitar.
Atunci când rostesc rugăciunea Sfântului Efrem Sirul credincioşii se închină până la pământ, metania fiind semnul pocăinţei şi al ridicării din păcat.
Cu alte cuvinte, legată fiind de vremea Postului Mare, rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este o rugăciune scurtă, dar plină de putere şi bogăţie duhovnicească, cum numai marele Părinte – Sfântul Efrem Sirul „alăuta Duhului Sfânt”, putea să o alcătuiască.
Citește mai mult: Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul - Rugaciunea Pocaintei
Parintele Visarion Alexa la Biserica Serban Voda
- Categoria părinte: Biserica Ortodoxă
Părintele Visarion Alexa, la Biserica Șerban Vodă - 11 februarie 2018
Părintele Visarion Alexa a vorbit duminică, 11 februarie 2018, în Biserica Șerban Vodă din București, despre „Conviețuire urbană”. Vezi VIDEO mai jos.
Părintele Visarion Alexa, la Biserica Șerban Vodă din București (Foto: Marian Stoenică. Mai multe imagini aici)
Citește mai mult: Parintele Visarion Alexa la Biserica Serban Voda