mironositeleCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ MIRONOSITELE
Acestea sunt mironositele (purtatoarele de mir) care au ridicat, primele, steagul crestinismului, vestind Invierea Domnului.
Ele iubeau pe Iisus, fiindca El le-a ridicat la noua conceptie despre viata. Aceasta le-a adus pe urmele Lui. Iar El le-a facut primele vestitoare ale invierii.
Faptul Invierii Domnului a frant toata protivnicia, a inlaturat toata ingrozirea din calea lor.
- Ce-au cunoscut ele in Iisus ?
- Iubirea divina care le-a purificat viata, le-a innoit sufletul, le-a transfigurat existenta. O iubire care strabate in adancuri, care rascoleste toata fiinta, care creeaza din nou.
Aceasta iubire a crescut si in sufletul lor.
Aceasta iubire le-a facut, din femei slabe, fricoase, mai tari decat toate protivniciile lumii, le-a facut mai tari ca moartea, de care nu se mai temeau.
La aceste insusiri duce Iisus pe oricine care se intalneste cu EL Aceste insusiri sunt cele ce fac pe omul nou, renascut din Dumnezeu, un vestitor al invierii.
Femeile mironosite au fost invrednicite de Dumnezeu sa fie primele vestitoare ale invierii lui Iisus, ale nasterii din nou a omului; - si au corespuns. 
Marturie mai stau de-a lungul veacurilor si toate sfintele fecioare, care si-au inchinat viata lui Iisus; stau marturie toate mucenitele, care L-au marturisit prin suferinta si moarte - si prin ce putere, ar fi trecut toate acestea, daca nu prin iubirea ce-o aveau de Iisus. Aceasta-ti da bucuria care intrece frica pe care-o are firea de chinuri.
Stau marturie a Invierii toate mamele crestine, care au adus copiii lor, ce s-au facut stalpi ai Bisericii lui Hristos, mucenici ai crestinatatii, suflete de eroi si sfinti.
 
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 88 - 89.
(Sursa foto)

vindecareaslabanoguluiCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ IISUS SI SLABANOGUL
Unii sunt slabanogi dupa trup, altii dupa minte: nu pot intelege si nu se pot bucura de bine.
S-a dovedit aceasta in nenumarate randuri, cand Iisus facea bine omului.
Iisus a tamaduit un slabanog. Nu-i nici o mirare - Dumnezeu fiind. Ce-a facut ? - L-a iertat de pacate; de greselile savarsite impotriva vietii, impotriva firii sale, si i-a dat porunca sa fie iarasi om, rudenia lui Dumnezeu.
- De altfel pentru aceasta refacere a omului a si venit Iisus intre oameni. El ne-a spus, cu toate prilejurile, ca pacatele, greselile impotriva vietii, acestea sunt cauza pentru care omul a ajuns un mutilat al vietii acesteia.
Refacerea omului este refacerea acestei inrudiri pierdute.
E de neinteles cum nu simte omul cu sufletul ca a iesit din omenie, ci abia simte cu trupul, ca s-a departat de Dumnezeu si a ajuns o gramada de doage.
E de neinteles ca durerea trupului il face sa ceara ajutorul lui Dumnezeu, pe cand de durerea sufletului, de strambarea sau amortirea lui, nici ca se misca.
E de neinteles cum oamenii alearga dupa sanatatea trupului, dar dupa iertarea pacatelor asa de putini. Aceasta din urma face inteleasa pe cea dintai.
 
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 105 - 106.
(Sursa foto)

femeia samarineanca hristos confruntare spiritualaCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ EVANGHELIA SAMARINENCII
Asa pedagogie are Dumnezeu: iti da o dovada ca te cunoaste, - si inca mai bine de cum te cunosti tu insuti, ca sa te salte intr-o treapta sufleteasca capabila de revelatie, stare extatica - totusi in stare de constiinta, in care cunosti si tu pe Dumnezeu.
Asa a facut Samarineanca cunostinta cu Dumnezeu. Bucuria aceasta exceptionala a facut-o sa-si uite de pacate, sa uite de apa despre care nu pricepea nimic, sa uite ca trebuie sa se intoarca in cetate. Intr-o asa stare de bucurie tasnesc in sufletul omenesc intrebarile ultime, intrebarile vesniciei, - caci vesnicia ai dori-o fericirii tale, cand te intalnesti cu Dumnezeu. Si aude Samarineanca Adevarul graindu-i: «Femeie, acum a venit ceasul cand adevaratii inchinatori se vor inchina Tatalui in duh si in adevar; caci Duh este Dumnezeu, si cine se inchina Lui, in duh si in adevar I se cade sa se inchine» (Ioan 4,23-24).
Primind Samarineanca o revelatie, care l-ar fi uimit si pe Platon, in faptura ei se starnesc toate nadejdile lui Israel, si-I spune lui Iisus credinta sa in venirea lui Mesia «care ne va spune noua toate». Iisus ii inlatura si acest de pe urma val de pe suflet, spunandu-i deschis: «Eu sunt Acela» (Ioan 4,26).
 
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 315.
(Sursa foto)

picturaPr.A.BocaCuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ IISUS IN FATA PREJUDECATILOR
Decaderea in formalism si prejudecati era multa si veche in Israel. De aceea Iisus a avut multe de indurat cu ei; iar printr-unul din prooroci le atragea aminte: „Vai celor ce zic raului bine si binelui rau; vai celor ce zic luminii intunerec si intunerecului lumina; vai celor ce zic adevarului minciuna si minciunii adevar" (Isaia 5,20).
Punctul lor de vedere: - ochiul lor - asa vedea; iar mintea judeca, in consecinta, gresit. Acesta e „ochiul care trebuie scos" (Matei 5,29).
Structura aceasta sufleteasca a ochiului curat sau viciat, o descrie Iisus. Capacitatea de adevar si stradania intregii vieti pentru el, lumineaza ochiul si ochiul luminat de Adevar lumineaza lucrurile; iar incapacitatea, refuzul Adevarului, le intuneca. 
Structura interioara se proiecteaza in afara in campul realului, pe care-l vede, dupa starea subiectivitatii sale, luminat de sens, sau intunecat si fara semnificatie.
 
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp. 175.
(Sursa foto)

Judecata de apoi 9 670x335Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „VIATA SI VIATA VESNICA...”
„Toti suntem condamnati la moarte si mai nimeni nu crede ca va muri - vorbesc de-o credinta care sa-ti transforme viata in vederea mortii, in vederea Vietii. Toti suntem chemati la viata si mai nimeni nu traieste viata aceasta dupa aceea la care suntem chemati. Traim omorand aceasta chemare.
Nu e putin lucru sa zici unui mort: „Scoala, intoarce-te la viata !" Asa ceva nu poate decat Stapanul vietii si al mortii. si Iisus e Stapan si al mortii si al vietii.
Pe oameni ii infioara intoarcerea unui mort la viata, fiindca obisnuit, asa ceva nu se intampla. Pe Iisus L-a coplesit mila de durerea omeneasca si a mangaiat-o, ca nimeni altul.
Trei morti a inviat: o copila, un tanar - cel de astazi - si pe un prieten al Lui, pe Lazar. Cineva a bagat de seama ca Iisus a inviat pe acesti trei morti asa: pe unul in casa, pe al doilea in drum spre groapa si pe al treilea din groapa, dupa patru zile.
Putea sa invie pe toti.
Putea sa opreasca moartea.
Totusi n-a oprit definitiv moartea, nici pentru cei pe care i-a inviat. Ei au murit mai tarziu iarasi.
Iisus insa dorea omului o alta inviere: o inviere a sufletului; o inviere fara de moarte. Iisus tanjea dupa transformarea sufleteasca a omului, dupa convertirea lui la Dumnezeu.
Iisus a venit inaintea oamenilor cu propria Sa inviere din morti. Prin aceasta ne arata noua, oamenilor, ce vom avea sa fim. Acum
suntem ca noi, atunci vom fi ca El. Numai cat, acum, trebuie sa traim, sa simtim, sa tanjim si sa suferim ca El - si pentru aceleasi pricini. in temeiul unui asa acum, nadajduim un asa atunci.”

Sursa: Parintele Arsenie Boca - „CUVINTE VII”, Editura Charisma, Deva, 2006, p. 124
(Sursa foto)

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ

Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.