STIRILE NOASTRE - 28 octombrie 2019
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „DESTINUL TALANTILOR”
„Daca ramanem intelesi despre faptul ca in fiecare ins ce vine in lume, Dumnezeu ascunde un gand al Sau, un plan pe care-l urmareste intre oameni, si, potrivit cu el, tocmirea celui ce vine capata insusirile de a-i putea indeplini, ne aflam in raza unei mari taine.
Dumnezeu ocarmuieste lucrurile in multe feluri. Dintre aceste multe feluri alegem doua spre talmacire: carmuirea cea peste stirea si putinta mintii omenesti, carmuirea prin simpla atotputernicie a vointei Sale. Iar a doua e ocarmuirea la care leaga si slujirea omeneasca; ocarmuirea atarnatoare de om, iubitoare de om, hotaratoare de om. Adica libertatea lui Dumnezeu facuta, din iubire, atarnatoare de libertatea omului.
Astfel de libertate insa nu are decat dreptul, fiindca el a castigat iubirea lui Dumnezeu. Pacatosul e rob pacatului, n-are vointa libera. Ceea ce i se pare lui libertate, e un dezechilibru in creatiunea lui Dumnezeu. Drept aceea, pe cand dreptul cunoaste un Dumnezeu personal, plin de iubire si apropiat oamenilor, pacatosul simte un Dumnezeu aspru, ascuns, amenintator, atotputernic si tare departe. Dar sunt pacatosi cu totul vrajmasi lui Dumnezeu, care nici nu ingaduie sa li se zica pacatosi. Acestia nu sunt impreuna lucratori cu Dumnezeu. Peste lucrul lor trebuie sa vina corecturi divine. Asa se face ca simtim un Dumnezeu atotputernic, care restabileste, peste vointele oamenilor, echilibrul creatiei si echilibrul vietii, stricat de faradelegile oamenilor. Actiunea aceasta a lui Dumnezeu, prin care constrange faptele oamenilor cu urmarile lor, o numim ispasire. Ispasirea e un chip de veghe a lui Dumnezeu in destinul insului si in destinul neamurilor. Dar cu toate ca raul se pedepseste prin sine insusi, iubirea divina da totusi putinta de iesire din infundatura rautatii ce se pedepseste pe sine insasi: de se va gasi cineva sa stea bun pentru fratii sai inaintea lui Dumnezeu.
Acestia, prevazuti de Dumnezeu cu slujba aceasta inca mai inainte de-a se naste si trimisi sa o implineasca, sunt slugile Sale, carora le-a dat avutia Sa pe mana.”
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „CARAREA IMPARATIEI”, CAP. VI - ICONOMII TAINELOR, Editura Charisma, Deva, 2006, pp 278.
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 29 aprilie 2019
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „ MOARTEA CARE DOBANDESTE INVIEREA”
S-ar putea spune ca Iisus S-a nascut pe cruce.
Toata viata lui Iisus a fost ca atare. Iar din cea mai grea cruce: moartea, a izbucnit si biruinta cea mai mare: Invierea, sau omorarea mortii. Caci Iisus o biruise in viata; iar cu moartea Sa, cea de buna voie a biruit-o si pentru toti oamenii, de la inceputul pana la sfarsitul lumii.
Cu Invierea lui Iisus avem chezasia ca vom invia si noi, ca Iisus, caci El e incepatorul, pentru noi, in toate. Alta marturie a vesniciei noastre, mai tare ca aceasta, nu ne-a dat nimeni.
Poate ca tocmai fiindca e cea mai tare, uluieste obisnuitul in care dormim, si poate tocmai de aceea nu indraznim sa credem in invierea noastra. Iar fara aceasta credinta, viata noastra parca n-are sens, nici scop in sine, tare-i decolorata si nelinistita.
Crestinismul se intemeiaza si dainuieste pe intemeietorul sau: pe invierea Lui din morti, ultimul cuvant.
Noi suntem care de obicei cadem din crestinism, iar nu crestinismul. Noi cadem, nu Iisus. Minciuna iudeilor n-a surpat invierea lui Iisus. Dumnezeu nu cade. Dar cazand noi din crestinism ni se pare ca a cazut crestinismul, ni se pare ca a cazut altcineva nu noi.
Sunt foarte stranse: moartea cu invierea. Multora li se pare ca se ispraveste totul cu mormantul. Crestinul insa isi scrie pe crucea de la capatai: „Astept invierea mortilor!”
Credinciosul nu se teme de moarte, fiindca a desfiintat-o Iisus. Iisus i-a schimbat sensul, intorcandu-i altfel rostul. Acum, moartea pentru credincios e ultimul botez, ultima curatire a vietii.
Suntem in gandirea Sf. Pavel, spunand ca botezul nostru, prin care am intrat in crestinism, se desavarseste cu botezul cu care s-a botezat Iisus; si ca sfanta noastra impartasanie se implineste cu paharul pe care l-a baut Iisus.
Spre aceste sfarsituri: Botez si Pahar, - convingeri ca muntii fireste ca trebuie nevointa, trebuie virtuti. Dar unde sfarsesc virtutile; unde duc ?
Ele nu sunt scopuri in sine. Nu urmarim virtutile pentru ele insele; ele sunt mijloace pentru dobandirea Adevarului.
Si Dumnezeu e Adevarul.
Asa intelese virtutile, cu acest rost urmarite, ele duc pe om pana la moartea pentru Adevar, ceea ce e inviere. Ca a-ti primejdui viata pentru Dumnezeu si oameni, nu poate fi moarte, chiar trecand prin ea, ci cu atat mai vartos inviere si bucurie a invierii.
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, pp.79 - 80
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 1 aprilie 2019
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „MARIA EGIPTEANCA”
Deci e cu putinta corectarea unei vieti gresite.
Varsta nepriceperii pune pacatul ca sens al vietii sale.
Dumnezeu te aduce la cale, la sens.
Este o cumpana de ispasire a relelor: 17 ani de pofte pacatoase, cautate cu nesat, aduc - pentru cine vrea sa se mantuiasca - 17 ani de lupte chinuitoare cu stavilirea lor.
Sfant sa fii - si inca dintre cei intocmai cu Apostolii - si nu pleci din lumea aceasta fara sa te spovedesti curat, si nu pleci fara sfintele Taine.
Iata o femeie, care a smerit pe Avva Zosima.
Si iata un model de incurajare pentru orice inima zdrobita de pacat sau cu carma vietii rupta si fara Sensul vietii.
Lipeste-te de Dumnezeu, de Maica Preacurata si viata ta se va umple de sens.
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p.76
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 8 aprilie 2019
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „CONFLICT DECLARAT”
Iata asa era Iisus: cel mai milostiv cu pacatosii si cu pacatoasele, care-si marturiseau pacatele, si in acelasi timp, prigonitor fara egal al pacatelor mintii: fatarnicia, prejudecatile, viclenia, cu un cuvant fariseismul. Ierta coruptia trupeasca pocaita, dar nimanui n-a iertat coruptia ratiunii. A crede ca esti in regula cu Dumnezeu, dand Templului zeciuiala din izma si marar, uitand dreptatea si iubirea, e o coruptie a ratiunii: e a observa amanuntele si a pierde principiile. Iar cand amanuntele vor parea fara principii inceteaza si acestea.
Destramarea religiei provine dintr-o destramare a mintii in formalism, care apoi se stinge si el dintr-o reactiune impotriva lui. Iata ce voia sa previna si sa salveze Iisus: si amanuntele si principiile, si copacii si padurea.
Dar pe langa formalism mai era si viclenia acestor minti, pe care n-o putea suferi Iisus. Fariseii, vicleni fiind si fatarnici, intr-un fel erau si intr-altul aratau, nu puteau suferi indreptarea, ci aceasta li se parea o aluzie, un atac personal. De asemenea erau sensibili si legiuitorii.
Iisus nu s-a scuzat niciodata, daca cineva s-a simtit atins de cuvantul Sau. Daca unii marturiseau ca se simt atinsi, ii ataca pe fata: «Vai si voua legiuitorilor, ca puneti legi si sarcini la altii, iar voi nici cu degetul cel mic nu le atingeti !»
Iata luptator, intemeietor de religie, religia spiritului, restabilind ratiunea si iubirea, factori principali ai persoanei, suportul desavarsirii.
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p.177
(Sursa foto)
STIRILE NOASTRE - 15 aprilie 2019
- Scris de Florina Ionescu
- Categoria părinte: Noutăți
Cuvantul de invatatura al Parintelui Arsenie Boca
Extras din „FLORIILE”
Intrarea lui Iisus in sufletul nostru, sa nu fie ca acea intrare in Ierusalim. Templul constiintei noastre sa nu fie o pestera de talhari, ca atunci sigur si noi vom vocifera in curtea lui Pilat: „Rastigneste-L !!! Slobozeste-ne pe Baraba !"
De aceea ne-am curatit Ierusalimul si Templul din Ierusalim: constiinta, facandu-ne iarasi copii, singurii care L-au primit in Templu.
Copilaria: singura noastra varsta care primeste pe Iisus.
Deci, copiii mei, care primiti astazi pe Iisus in sfanta impartasanie, ramaneti intru dragostea mea, care e dragostea lui Iisus.
Sursa: Parintele Arsenie Boca - „Cuvinte Viii”, Editura Charisma, Deva, 2006, p.78
(Sursa foto)

