Joi, 27 octombrie 2016, începând cu ora 17:00, la Biblioteca Națională a României (Sala Mircea Eliade, parter), va avea loc conferința cu tema ,,Lumina Părintelui Arsenie Boca înaintea oamenilor” (Matei 5.16), susținută de Preasfințitul Episcop al Daciei Felix, Părintele Daniil Stoenescu*.
afis_ArsenieBoca_SiteOrganizat în parteneriat cu Biblioteca Națională a României, evenimentul se desfășoară cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și cu sprijinul Secretariatului General al Cultelor.

La conferință sunt invitați să participe: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Preasfințiile lor Episcopii-vicari ai Mitropoliei Bucureștiului, Înalte fețe bisericești, personalități din lumea sportului, public larg.
Intrarea este liberă.
*Preasfințitul Episcop al Daciei Felix – Episcopia Ortodoxă Română pentru românii din Banatul Sârbesc (Vârşeţ) – Părintele Daniil Stoenescu, teolog și fost ucenic al părintelui Arsenie Boca, este născut în Țara Hațegului, în 1957. A absolvit Facultatea de Teologie la Sibiu; a obținut titlul de doctor în teologie la Institutul Teologic Ortodox din București și la Universitatea din Tesalonic. 

A slujit la mănăstirile Hodoș-Bodrog, Prislop și Densuș – Hunedoara. L-a cunoscut pe părintele Arsenie Boca în toamna anului 1979, de Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir. Din anul 2001, este Episcop al Episcopiei Daciei Felix (Vârșeț, Serbia).
Sursa text si imagine 

 


9Din generozitatea unui foarte bun prieten al Fundatiei noastre (caruia ii multumim din suflet), am postat cateva imagini de la locul nasterii Parintelui: Vata de Sus.
Aici, pe dealul Bujoara, se afla vatra casei parintesti a Parintelui Arsenie Boca: un foisor de vara cu Troita si ce a mai ramas din casuta de lemn in care s-a nascut Parintele. Locul natal al părintelui Arsenie Boca se află la o jumătate de oră de mers pe jos, din satul Căzăneşti. Urcuşul începe din Valea Cerboaia, pe un drum forestier, greu accesibil chiar şi pentru maşinile de teren, care străbate o pădure deasă, apoi o poiană şi înconjoară un deal, de pe culmea căruia se văd în depărtare cele mai înalte vârfuri ale Apusenilor.

Ucenicul Părintelui Arsenie Boca, Părintele David de la Sădinca, a primit Schima Mare


sadincaPentru prima dată de când este mitropolit al Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza a acordat, miercuri, schima mare unuia dintre ucenicii lui Arsenie Boca, călugărul David de la Mănăstirea Sădinca (județul Sibiu), chiar în ziua hramului lăcașului de cult, "Înălțarea Sfintei Cruci", în prezența unui sobor format din 12 prelați, înconjurați de peste 600 de credincioși din toată țara. La ceremonie a fost prezent și cel de al doilea schimonah din Mitropolia Ardealului, Calinic, de la Mănăstirea Sâmbăta.

"Este pentru prima dată pentru mine, când am acordat cuiva schima mare și nici nu am mai participat la astfel de rânduială, însă sunt convins că asemenea Părintelui Calinic de la Mănăstirea Sâmbăta, care este și el schimonah, părintele acesta modest, dar atât de dăruitor de  jertfe,   popular, care a reușit să strângă atâta lume împrejur, își va continua lucrarea sa, într-o tăcere care o impune schima mare, dar într-o vorbire cu Dumnezeu care îi va da lui șansa de a mai lucra în biserica lui Hristos", a declarat Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza pentru Agerpres.

Potrivit acestuia, satul Sădinca, unde schimonahul David a ridicat Mănăstirea "Înălțarea Sfintei Cruci", "a reînviat duhovnicește prin ridicarea acestei mănăstiri. (...) o activitate pe care a început-o și a desăvârșit-o Părintele David." Părintele David a cerut să primească schima mare, mărturisind, nu o dată în predicile sale, că, la un moment dat, este posibil să se retragă pentru rugăciune, undeva într-un loc pustiu, nelocuit de oameni.
"Părintele David este acum și într-o suferință, o boală, care, după știința medicală, nu-i poate oferi încă mult timp, dar minunea și lucrarea lui Dumnezeu poate să fie mai mare. (...) El a cerut, prin încununarea ascezei în care el trăia, primirea schimei mari", a mai spus ÎPS Laurențiu Streza.
Datorită Părintelui David, Mănăstirea de la Sădinca este unul din cele mai căutate locuri de pelerinaj din județul Sibiu.

Comisia BOR pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca şi-a început activitatea.

episcopia_deveiLa sediul Episcopiei Devei şi Hunedoarei s-a desfăşurat sâmbătă, 16 aprilie 2016, prima ședință de lucru a comisiei teologice mitropolitane speciale care cercetează viața și activitatea Părintelui Arsenie Boca, după cum se precizează într-un comunicat remis de Biroul de presă al Episcopiei Devei si Hunedoarei. Anomismia informează:

Se lucreaza in sfarsit, conform procedurii oficiale a BOR, la dosarul de canonizare a Parintelui Arsenie Boca: prima sedinta, Deva, 16 aprilie 2016

La nivelul Mitropoliei Ardealului a fost semnalata public intrunirea ce insoteste prima etapa din cadrul derularii procedurii standard in vederea posibilei canonizari a Parintelui Arsenie Boca. Scurtul comunicat oficial publicat ieri de Episcopia Devei si Hunedoarei (de care apartine Manastirea Prislop) suna astfel: “Sâmbătă, 16 aprilie 2016, la sediul Episcopiei Devei și Hunedoarei, s-a desfășurat prima ședință de lucru a comisiei teologice mitropolitane speciale care cercetează viața și activitatea părintelui Arsenie Boca“.

Rolul spiritual al Părintelui Arsenie Boca 
în rezistenţa ortodoxă anticomunistă din România

Ortodoxia românească a avut parte întotdeauna de izvoare nesecate de înţelepciune şi de comori duhovniceşti care, cu siguranţă, vor fi înţelese în timp, ca urmare a vocilor profetice pe care le-au avut. Asemenea comori au făcut ca ţara noastră să cunoască o istorie totuşi binecuvântată, chiar dacă zbuciumată şi nedreaptă, o istorie care a evidenţiat o latură românească profund înclinată înspre interiorizare şi spiritualitate. Nu în ultimul rând, vocaţia istorică a românilor pentru suferinţă a făcut în aşa fel încât ca aici, pe teritoriul României, să se nască sfinţi, martiri şi eroi.

Unul din sfinţii şi eroii ale cărui binecuvântări au dat o aură mistică deosebită ţării noastre a fost Părintele Arsenie Boca, parcă mai actual ca oricând în zilele noastre, inclusiv datorită harului înaintea vederii de care s-a bucurat. Părintele Arsenie Boca şi-a exercitat puterea spirituală mai ales la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, acolo unde a luat naştere o adevărată mişcare de trezire spirituală, poate cea mai importantă din istoria duhovnicească recentă a României. De altfel, firea sa retrasă, reţinută, interiorizată şi puţin comunicativă, avea cu suport un caracter moral inflexibil, vulcanic, dinamic, fapt dovedit în momentul în care a început lucrarea de trezire religioasă realizată la Mănăstirea Brâncoveanu. Acest capitol memorabil şi impresionant al vieţii Părintelui Arsenie Boca, adică perioada în care a fost călugăr la Sâmbăta de Sus, constituie o pagină deosebit de importantă pentru însăşi cercetarea istorică a perioadei comuniste din România. Constituie în acelaşi timp şi un puternic exerciţiu de istoriografie orală în vederea unei corecte înţelegeri a rezistenţei creştine anticomuniste din România, inclusiv din Munţii Făgăraş.

Întrebarea care se impune, dată fiind introducerea de mai sus, ar fi următoarea: care a fost rolul spiritual al Părintelui Arsenie Boca în mişcarea anticomunistă din România? În fond, nu ar trebui să uităm că însuşi Părintele Arsenie Boca a fost un duşman declarat al represiunii comuniste prin respingerea înfierării care caracteriza un asemenea regim, şi mai ales, prin suferinţele şi torturile la care a fost expus de acest experiment politic. La fel de important ar fi şi rolul său de sfătuitor al multor din luptătorii rezistenţei anticomuniste din munţi, constituind la un moment dat chiar un fel de refugiu pentru aceştia din urmă.

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ