Prislop, 14-15 iulie 2012,  încă o întâlnire de taină cu Părintele Arsenie Boca
            Imagini din pelerinajul către Prislop organizat de noi în iulie 2012. 
Pentru a da cât mai multă viaţă imaginilor, l-am rugat pe domnul Cristian Şerban, prietenul Fundaţiei şi participant la pelerinajul nostru, să ne zugrăvească imaginea acestui eveniment în culori de simţire. Ii mulţumim domnului Cristian Şerban că a acceptat şi vă invităm să citiţi mai jos cuvintele şi impresiile sale:

„Pelerinajul de vară de la Prislop (14-15 iulie 2012) a fost unul de neuitat pentru cei 100 de participanţi (două autocare). Pe drumul destul de lung spre Ţara Haţegului, Părintele Arsenie Boca ne-a însoţit în povestiri, în evocări şi rugăciuni astfel că ne-am trezit parcă dintr-o dată la poalele Prislopului, gata să dăm piept cu dulcea pantă care duce spre mormântul Părintelui drag. În autocar, ne-am bucurat de povestile de viaţă spuse de Dl. Dan Lucinescu, autor al cărţii Părintele Arsenie Boca – Un Sfânt al zilelor noastre”, unul dintre marii intelectuali care i-a dat ţara aceasta, un octogenar plin de vervă tinerească şi cu o minte sclipitoare.
Pe drumul spre Prislop am avut parte şi de frumoase surprize, cum ar fi popasul la Monumentul Martirilor de la Aiud, unde ne-am rugat sfinţilor care au suferit în închisorile comuniste. Cea mai frumoasă dintre surprize a  fost întâlnirea de circa o oră şi jumătate pe care noi pelerinii am avut-o cu PS Daniil Stoienescu, ucenic al Părintelui Arsenie Boca, slujitor al Domnului care atunci când evocă întâlnirile directe pe care le-a avut cu Sfântul Ardealului” parcă opreşte timpul în loc. Sunt evocări şi povestiri care se imprimă în suflete şi-n gând  şi care îl duc pe ascultător în anticamera Împărăţiei de sus. Cu permisiunea Prea Sfinţiei sale, Cristian Şerban (autor al cărţii Părintele Arsenie Boca – Mărturia Părintelui Pantelimon) a înregistrat convorbirea care a avut loc într-o grădină mirifică din Hăţăgel (Comuna Densuş)  între PS Daniil şi cei 100 de pelerini. Redăm aici parţial acest dialog: 

Preasfinţite Părinte, l-aţi cunoscut personal pe Părintele Arsenie Boca, i-aţi fost unul dintre cei mai de seamă ucenici, aţi scris şi editat cele mai frumoase cărţi în legătură cu Sfinţia Sa. În această calitate, ce ne puteţi spune despre Părintele? Rostiţi-ne, vă rugăm, un cuvânt de folos!

Mă gândeam ca astăzi să vă întâmpin cu un cuvânt al Părintelui Arsenie Boca, din predicile Sfinţiei Sale, pe care le-am publicat în cartea Cuvinte vii. Părintele spunea: Omul îşi are rădăcinile în adâncul cerului”. Niciun teolog creştin ortodox nu a mai rostit un asemenea cuvânt, atât de frumos, de antropologie creştină, cum a zis şi a scris Părintele Arsenie Boca. 
Mergând pe firul teologiei patristice, în mod deosebit a Sfântului Maxim Mărturisitorul, Părintele spune că: ,,În fiecare om, Dumnezeu a sădit şi a rânduit o intenţie divină”. Dumnezeu  este  sensul, rostul şi menirea vieţii  noastre şi prin acordul dintre voinţa noastră şi harul lui Dumnezeu suntem datori ca această intenţie divină, gând divin, sămânţă dumnezeiască sădită în adâncul fiecăruia dintre noi, să ajungă la desăvârşire, la împlinire, la rodire pentru viaţă veşnică.

Prea Sfinţite Părinte, în ultima vreme au apărut tot felul de cărţi despre Părintele Arsenie Boca. Ce ne puteţi spune pe acest subiect?

Pe lângă faptul că se scrie mult şi foarte mult despre Părintele Arsenie şi apar cărţi în avalanşă, în cascadă, vreau să vă spun că nu tot ce se scrie despre Părintele Arsenie bucură pe Părintele, bucură duhul său. Sunt oameni care scriu cu competenţă, dar şi oameni care scriu dintr-un arivism, ca să spun aşa. Sunt câteva cărţi care ar fi fost mai bine să nu fi fost scrise, iar unele sunt chiar de pus pe foc, vorbesc în special despre cele din categoria convorbiri astrale”.  Părintele Arsenie mi-a spus la un moment dat: Tu va trebui să mă aperi de oameni!”. Dar nu prea reuşesc, fiindcă apar şi filme şi cărţi, unele bune, dar şi unele cu greşeli mari. Părintele Arsenie Boca este un Everest al neamului românesc şi spre Everest priveşti cu drag, cu respect, cu simpatie, dar Everestul trebuie să rămână Everest. Dacă tu cobori acest vârf în muşuroaiele lumii şi ale societăţii contemporane nu este bine. Trebuie să contemplăm Everestul de pe muşuroiul nostru.  Sfatul meu este să citiţi cărţile autentice ale Părintelui şi cele mai bune cărţi scrise despre Părintele Arsenie Boca. Trebuie să ne ferim de devieri, de absolutisme, de exagerări. Nu trebuie să amestecăm apa de ploaie cu agheasma. Părintele trebuie să rămână în chivotul neamului românesc, în icoană, pe Tabor, la înălţimea pe care l-a ridicat harul şi darul lui Dumnezeu.

Aţi fost în preajma Părintelui Arsenie Boca mai mulţi ani; ce spunea acesta despre soarta noastră, a românilor, despre vremurile de acum?

Eu l-am auzit pe Părintele vorbind despre unitatea Europei, spunând aşa: Până la urmă, vor fi una”. L-am auzit pe Părintele vorbind despre ţara şi poporul nostru şi a spus că ,,poporul nostru este cam neascultător de Dumnezeu”. Iar despre ţara noastră a spus aşa: Dumnezeu iubeşte România şi vrea să o spele de păcate mai întâi”. Ne spunea Părintele la Prislop aşa: Lumea se clatină!”. Iar noi, creştinii, ar trebui să ne bucurăm că lumea se clatină, pentru că sunt pe lume semnele apropierii celei de-a Doua Veniri a lui Hristos, lucru esenţial în învăţăturile Părintelui Arsenie Boca. Ne mai zicea aşa: Nu îngreunaţi norul de păcat al omenirii”. Contemplaţi, dacă puteţi, această imagine a norului, a negurii de păcate ale omenirii, din care se coboară grindină şi catastrofe. Şi ne spunea să nu mai punem greşeli şi păcate, că e destul câte sunt în acest nor. Iar păcatele se ştiu: avorturi, beţii, înjurături, desfrânări, droguri şi alte blestemăţii de pe lumea aceasta. Tot Sfinţia Sa spunea aşa: Eu fac muncă de pompier, salvez ce se mai poate salva” (dialogul integral este publicat în cartea Părintele Arsenie Boca- Taina Căsătoriei; Sfânta însoţire întru purtarea crucii şi vederea luminii de pe Tabor”).

PrislopCSmic
(Fotografiile domnului Cristian Şerban)
Odată ajunşi la Prislop, la ceas de seară, ne-am putut închina în tihnă la mormântul Părintelui nostru drag, fiecare având timp berechet la dispoziţie pentru a-şi spune păsul” Părintelui Arsenie. Nu mai este un secret că mii şi mii de pelerini merg an de an la Prislop tocmai pentru că Părintele Arsenie răspunde problemelor fiecăruia şi aude fiecare gând şi şoaptă. Pelerinii merg spre Prislop ca şi cum s-ar duce la Duhovnicul întregului neam românesc.

După o noapte destinată unei binemeritate odihne, a urmat, duminică,  participarea la Sfânta Liturghie la Mănăstirea Prislop, pelerinii şi membrii Fundaţiei Creştine Părintele Arsenie Boca având din nou prilejul să se închine şi să îngenunchieze, aşa cum se cuvine, la mormântul Părintelui drag, fiecare dintre pelerini trăind ceva aparte, venit din altă lume, ceva ce nu poate fi explicat, decât poate într-o limbă cerească pe care am putea-o numi arseniană”. Pe drumul spre casă am avut şi bucuria unui popas la Mănăstirea Lainici, veche vatră de credinţă strămoşească, acolo ne-am rugat la moaştele Sfântului şi  Prea Cuviosului Părinte Irodion Ionescu.

Rămâne de neuitat acest pelerinaj organizat în miez de vară, în care Părintele Arsenie Boca cu harul său nepreţuit a pictat, ca de obicei, în sufletele pelerinilor minunate şi dumnezeieşti cuvinte."







102 ani de la naşterea Părintelui Arsenie Boca

      Zilele de 28, 29 şi 30 septembrie 2012 au fost zile de vară, chiar dacă verdele pădurii începuse deja a se schimba şi a înflori în zeci de nuanţe de galben, arămiu şi brumăriu, semn că toamna era pe aproape. 
       În dimineaţa de 28 septembrie 2012 am plecat în număr mare din Bucureşti, două autocare de pelerini care îşi doreau din tot sufletul să atingă cu privirea şi cu sufletul fiecare colţişor de lume pe unde nu demult Părintele Arsenie Boca a trecut şi a mângâiat cu iubire duhovnicească mii de oameni care îi căutau poveţele şi ajutorul, binecuvântarea sa. 

       În drumul nostru am trecut pe la Mănăstirea Mărcuş, locul unde actuala stareţă, Maica Serafima Comşa, împreună cu celelalte măicuţe au grijă de 11 fetiţe în cadrul Asociaţiei de binefacere "Sfânta Iustina" care include prima casă familială din Romania înălţată pe lângă o mănăstire de maici ortodoxe, unde sunt adăpostiţi copii nou-născuţi, orfani sau abandonaţi la maternitate de părinţii lor. Fetiţele ne-au încântat cu prospeţimea şi candoarea lor, cu glasurile lor îngereşti, aşa cum Părintele Arsenie Boca profeţise cu ani în urmă: "Vor cânta îngerii din cer aici, căci e sfinţenie mare...!". Aici puteţi să citiţi mai mult despre copiii de la mănăstire. 
        Biserica rupestră Şinca Veche ne aştepta tăcută şi cuminte astfel încât fiecare dintre noi, intrând acolo, se lăsa purtat cu sute de ani în urmă, cu zeci de întrebări nerostite parcă spre a nu tulbura taina locului. Mai sus, la Schitul Şinca Nouă, monahii ţineau slujba vecerniei. Ne-am închinat la Sfintele Moaşte ale Sfântului Nectarie şi am plecat în grabă   pre Sâmbăta de Sus căci se înserase de mult.
 

        În liniştea serii, după cazarea la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, ne-am îndreptat spre Troiţa ridicată de Fundaţia noastră în 2010 unde Domnul Dan Lucinescu a vorbit cu dragoste despre Părintele Arsenie Boca şi jertfa sa. Apoi Părintele Zian Streza a săvârşit cu dragoste o slujbă de pomenire a Părintelui nostru drag. Acolo, aproape de Altarul de vară unde Părintele predica creştinilor cu ani în urmă, stăteam cu lumânările aprinse şi ne rugam împreună, în jurul Troiţei, simţind că setea noastră cea duhovnicească era potolită, aşa după cum Părintele Ilie Cleopa îi scria Părintelui Arsenie Boca: "Sunteţi un izvor curat din care se adapă oile lui Hristos cele însetate de apă." 

       Dimineaţa zilei de 29 septembrie, caldă şi prietenoasă, ne-a fost prielnică celor care am dorit şi am considerat că putem rezista drumului spre chilia Părintelui Arsenie. Drumul, care a durat 4 ore dus şi 4 ore întors, a fost extrem de anevoios pentru unii şi mai uşor pentru alţii, drum de munte  care a fost străbătut cu rugăciune şi cu mult ajutor de la Părintele Arsenie Boca. Ne-au fost alături, în urcuş, Părintele paroh Marius Dobrin din satul Ludişor, precum şi Părintele Codrea, de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Ajunşi sus, la chilia săpată în stâncă, cei doi părinţi au săvârşit o slujbă de pomenire, mulţumindu-i Părintelui Arsenie Boca şi rugându-ne, împreună, pentru iertarea păcatelor şi ajutorul nostru. Rugăciunea Părintelui Arsenie Boca - din care redau aici doar partea de sfârşit, rostită acolo sus de noi toţi, ne-a dat putere şi încredere după efortul urcuşului pe care fiecare dintre noi îl resimţea: "Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că nu ne dăm seama ce nedesăvârşiţi suntem, cât eşti de aproape de sufletele noastre şi cât Te depărtăm prin micimile noastre, ci luminează lumina Ta peste noi ca să vedem lumea prin ochii Tăi, să trăim în veac prin viaţa Ta, lumina şi bucuria noastră, slavă Ţie. Amin." 

       Seara, la întoarcere, în Aula Academiei Sâmbăta, cu binecuvântarea şi sprijinul Arhimandritului Ilarion Urs, stareţul Mănăstirii, a avut loc Comemorarea Părintelui Arsenie Boca, au luat cuvântul Domnul Dan Lucinescu şi din partea Mănăstirii Sâmbăta de Sus, Părintele Arsenie şi Părintele Mihail. Vorbitorii ne-au povestit întâlnirea lor cu Părintele, minunile pe care le-a făcut Părintele Arsenie Boca şi la care au fost de faţă sau pe care cunoscuţi sau prieteni de-ai lor au fost binecuvântaţi să le trăiască şi ni l-au readus în faţa ochilor pe Părintele Arsenie Boca aşa cum a fost: deosebit de smerit, frumos, înţelept şi puternic, cu o deosebită iubire de Dumnezeu şi de oameni. Părintele Mihail a dat citire unor scrisori ale Zoricăi Laţcu, cea care după întâlnirea binecuvântată cu Părintele Arsenie Boca avea să devină monahia Teodosia.

       A doua zi, în dimineaţa zilei de 30 septembrie, am participat la Sfânta Liturghie în Altarul de vară şi apoi la Parastasul Părintelui. Au venit şi localnici sau oameni cu rădăcini în imediata apropiere, îmbrăcaţi în costume populare falnice, făgărăşeni mândri să poarte costumele populare pe care le păstrează din generaţie în generaţie, care s-au rugat şi au cântat împreună la Sfânta Liturghie, la Altarul de vară, precum şi după aceea, la Troiţa Părintelui. Ei au adus în prezent imaginea oamenilor frumoşi şi curaţi la suflet aşa cum ne-a sfătuit şi ne-a îndemnat mereu Părintele să fim, ca o dovadă vie a faptului că Părintele este cu noi, mereu! 
       După vizitarea Stăreţiei vechi unde a stat Părintele Arsenie Boca, livada de meri cu iazul în formă de inimă, masa din piatră de munte, amforele şi ceasul - toate realizate de părintele Arsenie Boca, după ce am mulţumit Părintelui Arsenie de la Mănăstire, care ne-a însoţit şi ne-a povestit şi aici, în livadă, despre Părintele, am plecat spre Bucureşti mulţumiţi şi fericiţi că am avut din nou parte de bunătatea, iubirea şi ajutorul Părintelui Arsenie Boca şi a tuturor acelora care l-au cunoscut şi ne-au dat nouă mărturie despre Sfinţia sa.

      Deşi se întunecase, în Buşteni am oprit la Mănăstirea Caraiman, acolo unde cei care s-au încumetat au urcat pentru câteva minute spre mănăstire şi s-au rugat şi închinat în timpul vecerniei monahilor.
     Pe drumul de întoarcere, deşi târziu şi istoviţi după trei zile pline, am avut parte de cuvintele pline de înţelepciune ale Domnului Dan Lucinescu care ne-a însoţit în pelerinaj, lucru pentru care îi mulţumim şi îi suntem recunoscători. 
    În ultima seară, unul dintre membrii Fundaţiei noastre, Doamna Elena Kaluczi a compus, cu emoţie şi inspiraţie, o poezie intitulată "Părintele Arsenie Boca". Am fost plăcut surprinşi cu toţii ascultând-o şi de aceea am postat-o pe site-ul Fundaţiei, o puteţi citi aici

       Mai jos aveţi fotografii care ilustrează pelerinajul nostru. 

În localitatea Namur (în imediata apropiere a capitalei Belgiei, Bruxelles), pe 9 septembrie 2012, într-o zi însorită de toamnă timpurie, după săvârşirea Sfintei Liturghii la Mănăstirea "Acoperământul Maicii Domnului", comunitatea românilor din Belgia, alături de românii veniţi din Paris (Franţa) şi din Olanda, precum şi alte persoane, străine de limba românească,  au participat la întâlnirea emoţionantă cu domnul Dan Lucinescu şi domnul Cristian Filip.
Organizată de Fundaţia Creştină  Părintele Arsenie Boca, cu bunăvoinţa şi ajutorul comunităţii românilor din Belgia,  în prezenţa Părintelui Ciprian de la Mănăstirea Namur, Conferinţa domnului Lucinescu a fost urmată de discuţii şi întrebări referitoare la viaţa şi activitatea domnului Lucinescu, la scrierile sale, la întreaga sa contribuţie la promovarea valorilor româneşti în ţară şi peste hotare.
Românii prezenţi acolo l-au descoperit cu bucurie pe domnul Dan Lucinescu aşa cum deja îl cunoaşteţi din întâlnirile pe care le-am organizat în ţară cu domnia sa, un om cu o deosebită căldură sufletească, un trăitor în lumină şi cu credinţă în Dumnezeu.
Întâlnirea a surprins prin naturaleţea şi spontaneitatea comunicării, prin dragostea cu care românii, departe de România, răspund şi îşi doresc să se implice în acţiunile ce se vor organiza în viitor şi care, cu ajutorul lui Dumnezeu, ne vor apropia mai mult şi ne vor ajuta în susţinerea valorilor româneşti, în promovarea imaginii pozitive a României dincolo de graniţe.

Mai jos aveţi imagini de la această întâlnire a românilor din afara ţării cu domnii Dan Lucinescu (Preşedintele Fundaţiei) şi Cristian Filip (Vicepreşedintele Fundaţiei).

Pe 27 noiembrie 2012 am plecat spre Mănăstirea Prislop, acolo unde, în fiecare an la sfârşit blând de noiembrie, la comemorarea Părintelui nostru drag, Arsenie Boca, merg mii de români, din toate colţurile ţării şi chiar din afara ţării, pentru a se ruga si a se închina la mormântul celui care cu atâta iubire îi ajută pe toţi cei care îi cer ajutorul.

27 noiembrie 2012
- Pe drumul spre Prislop am oprit în defileul Jiului, la Mănăstirea Lainici. Acolo cu doar câteva zile în urmă fusese zi de mare bucurie duhovnicească, unul dintre cele două hramuri ale mănăstirii, Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie 2012). Ne-am rugat icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului “Grabnic Ascultătoare”, unicat în ţara noastră, adusă aici în 2006 de la Muntele Athos. Apoi ne-am închinat la moaştele Sf. Irodion (Sfânt canonizat aici la data de 1 mai 2011) şi ne-am amintit cu drag şi ne-am rugat pentru odihna veşnică a Părintelui Adrian Făgeţeanu - fost deţinut politic în perioada comunistă - care pe data de 1 octombrie 2011 a fost înmormântat la Mănăstirea Lainici.

Drumul  nostru a continuat către biserica de la Densuş, despre care Nicolae Iorga declara că este cea „fără de pereche în toată românimea”, în timp ce părintele Dumitru Stăniloae o considera „minune a geniului românesc”. Aici, la Densuş, sunt primele dovezi ale vieţii monahale româneşti. Scăpată cu adevărat miraculos de toate prigonirile care s-au abătut asupra Transilvaniei de-a lungul timpului, această biserică este dovada tăcută a continuităţii credinţei şi religiei creştine.

În seara zilei de 27 noiembrie 2012 am ajuns la Prislop
, acolo unde fiecare dintre noi şi-a aşezat în genunchi inima la mormântul părintelui Arsenie Boca şi i-am spus ca unui duhovnic al sufletului nostru toate grijile şi necazurile noastre, toate temerile, speranţele şi rugăciunile noastre, ştiind că părintele pe toate le va asculta şi va găsi o rezolvare, cea mai bună pentru sufletele noastre, aşa cum ne-a promis înainte de plecarea sa la Domnul.


28 noiembrie 2012 - Pomenirea Părintelui Arsenie Boca la 23 de ani de la trecerea sa la Domnul.

La altarul de vară, construit şi cu ajutorul nostru, s-a săvârşit Sfânta Liturghie de către un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, condus de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului alături de care s-au aflat Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Daniil, Episcopul Daciei Felix şi Preafinţitul Paisie, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei. Presfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a mulţumit oaspeţilor şi credincioşilor pentru dragostea cu care prăznuiesc mutarea la cele veşnice a Părintelui Arsenie iar Preafinţitul Paisie Lugojanul a evidenţiat importanţa trăirii unei vieţi creştine în cadrul familiei. Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu a evidenţiat rolul pedagogic al învăţăturii Părintelui Arsenie Boca, spunând că: “Părintele Arsenie Boca nu a învăţat ceva nou, nu a inovat ceva ci a prezentat în duhul cel mai autentic învăţătura Filocalică”.
A urmat slujba parastasului şi procesiunea la mormântul părintelui.

Am plecat spre Bucureşti cu inima încărcată de bucurie, am văzut că la Mănăstirea Prislop s-au încheiat lucrările la Altarul de vară. Acest lucru a fost posibil DOAR CU  AJUTORUL DUMNEAVOASTRĂ,  al celor care aţi răspuns iniţiativei Fundaţiei noastre de a participa la proiectul de la Mănăstirea Prislop
Vă reamintim care au fost obiectivele acestui proiect: construcţia Altarului de vară - obiectiv gândit cu ani în urmă de Părintele Arsenie Boca (după spusele Maicii Stareţe Pavelida), construcţia pangarului  precum şi montarea pavelelor  în jurul mănăstirii şi pe aleea de la Biserică până la cimitir. Sperăm  ca şi  restul lucrărilor să poată fi realizate cu succes !
Strădaniile celor care au lucrat acolo, tot ajutorul pe care l-am primit din partea dumneavoastră, rugăciunile noastre şi ajutorul primit de la Dumnezeu, împreună cu rezultatele minunate ale acestui proiect să fie toate un omagiu adus celui care nu încetează să ne descopere, în fiecare zi, "Cărarea Împărăţiei", Părintele Arsenie Boca!

Vom continua, cu sprijinul dumneavoastră, implicarea în acest proiect cu credinţa că vom putea împreună să ne bucurăm de aceste realizări la Prislop. Responsabilă de acest proiect este doamna Simona Bănaru: telefon 0730 122 770, e-mail  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Pentru mai multe detalii şi pentru orice fel de ajutor pe care ni-l puteţi da, vă rugăm să o contactaţi (Luni-Vineri) până în ora 19.00.

Pe data de 22 octombrie 2012, cu voia Domnului, a Părintelui Arsenie Boca şi cu ajutorul dumneavoastră implicarea noastră în proiectul de la Mănăstirea Prislop, proiect unde Fundaţia noastră a fost coparticipant, era deja o realitate, aşa cum puteţi vedea în fotografiile de mai jos!

Puteţi vedea mai jos imagini surprinse de aparatul de fotografiat în timpul pelerinajului făcut la Prislop în zilele de 27-28 noiembrie 2012.
4 octombrie 2012 - Lansarea volumului „Căderea Imperiului Bizantin” - Dan Lucinescu
Joi, 4 octombrie 2012, la ora 17:00 la Uninunea Scriitorilor din România (Calea Victoriei nr. 115 – intersecţia cu Bulevardul Dacia) a avut loc lansarea volumului „Căderea Imperiului Bizantin” - Dan Lucinescu -  o carte ce prezintă unul dintre cele mai dramatice momente din istoria creştinismului. Căderea Constantinopolului este numele sub care e cunoscută cucerirea capitalei Imperiului Bizantin de forţele Imperiului Otoman, sub comanda sultanului Mehmed al II-lea. 
Mentorul Fundaţiei noastre - Dan Lucinescu - a lansat cea de-a doua ediţie a cărţii (prima ediţie fiind cunoscută sub numele de „Sfârşit întunecat de Ev”). La lansare au fost prezenţi criticul de teatru şi film Rodica Smaranda Vulcănescu şi scriitorul Radu Cârneci.

Mai jos aveţi fotografii de la acest eveniment.
                                                       
Întâlnirea membrilor şi prietenilor Fundaţiei Creştine Părintele Arsenie Boca -
4 octombrie 2012
Tot pe data de 4.10.2012,  imediat după lansare, toţi membrii Fundaţiei şi prietenii care s-au implicat în activităţile noastre şi care au vrut să fie alături de noi au participat la o prezentare a acţiunilor noastre de la înfiinţare şi au aflat şi modalităţile de implicare practică (directă sau indirectă) în toate activităţile pe care le desfăşurăm. A fost o mare bucurie să ne revedem şi să ne cunoaştem mai bine şi să conturăm noi proiecte pentru viitorul imediat si cel mai puţin apropiat.

Vă invităm sa vedeţi câteva fotografii făcute cu acest prilej.
 
                                             

Căutare site

Noutăți Magazin

Abonare Buletin Informativ

Acest site foloseste cookies pentru cea mai buna experienta de navigare pe site-ul nostru. Daca continuati navigarea inseamna ca sunteti de acord cu aceste conditii.